La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Analiză

Efectele împrumutului FMI-UE-BIRD din 2009 asupra bugetului pe 2019

În urmă cu zece ani, pe fondul crizei economice, România a accesat un împrumut de aproape 20 de miliarde de euro din partea FMI, UE… Mai mult

06.02.2019

Cronicile

Complicatul Summit NATO de la Bruxelles: Aliații vor să depășească problema bugetară și încearcă să securizeze cooperarea NATO-UE, dar nimeni nu știe, deocamdată, ce vrea Donald Trump

de Victor Bratu , 10.7.2018

Șefii de state și de guverne se reunesc la Bruxelles, miercuri și joi, pentru al 28-lea summit NATO. Reuniunea este organizată într-un moment în care relațiile transatlantice sunt tensionate, dar și într-o perioadă în care amenințările și provocările cu care se confruntă alianța nu contenesc.

Pe acest fond, liderii NATO vor încerca să se concentreze asupra celor mai bune căi de întărire a capacităților de apărare comună, de promovare a acțiunilor de descurajare și de consolidare a relațiilor cu UE.

Chestiunea partajării echitabile a cheltuielilor de apărare este de presupus că va fi, din nou, una dintre cele mai controversate puncte de pe agenda liderilor, mai ales că ultimele date arată că doar 8 state din 29 (printre care și România) vor atinge plafonul de 2% din PIB alocat cheltuielilor de apărare.

Summit-ul de la Bruxelles vizează însă să depășească chestiunea ”bugetară” și să împingă mai departe agenda, deciziile și acțiunile decise anterior, la summit-urile din Țara Galilor (2014) și Varșovia (2016).

La summit, de exemplu, se va încerca ”securizarea” progreselor înregistrate în cooperarea NATO-UE, fiind foarte probabil să fie emisă o nouă declarație comună a statelor membre, pe modelul declarației emise la finalul summit-ului de la Varșovia.

Această declarație ar urma să stabilească drept ”prioritate zero” rezolvarea problemelor legate de mobilitate– desfășurarea rapidă a trupelor pe întreg teritoriul UE- cu sub-componenta infrastructurii critice de transport (rutier, aerian, pe cale ferată).

Este de așteptat ca NATO să nu investească în infrastructură (sau să facă investiții doar în anumite componente legate de sectorul aviatic), dar, veste bună pentru România, să insiste pentru demararea și finalizarea rapidă a unor proiecte.

Negocierile purtate înainte de acest summit mai produc un efect în România: prezența militară urmează să fie sporită iar țara noastră va găzdui un comandament de Armată.

Declarația comună ar urma să formalizeze și conceptul 30-30-30-30, adică 30 de unități mecanizate, având ca sprijin 30 de escadrile aewriene și 30 de nave de luptă să fie capabile să acționeze în cel mult 30 de zile în orice punct al teritoriului apărat de NATO.

La finalul a doi ani de acțiuni concentrate ale UE pentru construirea unui sistem strategic autonom de apărare, ce au avut ca rezultat inițiative de genul PESO sau Fondul European de Apărare, cooperarea UE-NATO este esențială pentru ca apărarea comună europeană să treacă la un nivel superior.

În acest context, cooperarea cu Turcia pare să fie una dintre problemele care pot deveni stringente, mai ales că în ultima perioadă aportul Turciei la prezența navală din Marea Neagră este substanțial redus.

Donald Trump, turneu european cu escale la Bruxelles, Londra și Helsinki

Donald Trump a afirmat marți, înainte de a pleca în turneul european care va dura mai mult de o săptămână, că întâlnirea sa cu Vladimir Putin din Helsinki ar putea fi mai ușoară decât summitul NATO din Bruxelles sau chiar decât vizita din Marea Britanie.

“Este NATO, Marea Britanie (…) și este Putin”, a declarat președintele Trump, de pe peluza Casei Albe, vorbind despre programul său.

“Sincer, Putin ar putea cel mai ușor dintre toți. Cine ar fi crezut. Cred că faptul de a te înțelege bine cu Rusia, de a te înțelege bine cu China, de a te înțelege bine cu ceilalți este un lucru bun. Nu un lucru rău, sunt ani de când o zic”, a spus presei Donald Trump.

Președintele american, care călătorește cu soția sa Melania, se va deplasa prima oară în Belgia, unde avionul său va ateriza în cursul serii marți, pentru a participa la summitul NATO de miercuri și joi.

De la Bruxelles, președintele american pleacă, 3 zile, în Marea Britanie – o vizită oficială amânată multă vreme de teama reacțiilor ostile pe care le va provoca vizita sa în Regatul Unit.

La final, mult așteptata întâlnire cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, care este organizată în capitala Finlandei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Trei asociații ale magistraților îi cer președintelui să sesizeze urgent Comisia de la Veneția

Mariana Bechir

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită președintelui României să sesizeze de urgență Comisia de… Mai mult

Europa

Conducerea Parchetului European: UE, de la dreapta la stânga, se mobilizează pentru susținerea Codruței Kovesi, Bucureștiul sabotează candidatura

Razvan Diaconu

Pe măsură ce autoritățile din România ridică obstacole în cursa Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European (EPPO), oficiali europeni și lideri politici marcanți din UE,… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis, Parchetul General, Secția pentru procurori din CSM și asociații de magistrați, reacționează ferm după ordonanța care modifică din nou legile justiției

Vladimir Ionescu

OUG adoptată marți pentru modificarea legilor Justiției este neconstituțională,  ”este de natură să afecteze grav activitatea parchetelor” și poate face ca Ministerul Public să ajungă “în situația… Mai mult

Stiri

Daniel Suciu şi Răzvan Cuc, nominalizaţi de PSD pentru funcţiile de ministru al Dezvoltării şi ministrul al Transporturilor

Razvan Diaconu

Comitetul Executiv al PSD a votat, marţi, după patru ore de discuţii, nominalizarea lui Daniel Suciu ca vicepremier şi ministru al Dezvoltării şi a lui… Mai mult

Stiri

25 de ONG-uri sesizează Comisia Europeană după ce o instanță din România a achitat membrii unei rețele de trafic de persoane

Razvan Diaconu

Un grup de 25 de ONG-uri acuză statul român de complicitate la traficul de persoane și solicită Comisiei Europene ”să facă România responsabilă pentru obligațiile… Mai mult

Stiri

Legile Justiției, modificate din nou prin OUG: judecătorii care au fost cândva procurori pot fi numiți șefi de parchete

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat marți o OUG, care nu a fost pusă în dezbatere publică, ce modifică mai multe prevederi referitoare la procurori cuprinse în legile… Mai mult

Stiri

Secția pentru investigarea magistraților a cerut de la DNA, fără a avea competențe, dosarul Tel Drum

Vladimir Ionescu

Secția pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați a cerut DNA, de trei ori, transferarea dosarului Tel Drum în care Liviu Dragnea este urmărit penal pentru… Mai mult