Chestiunea

Semne de nervozitate în relația București – Bruxelles. Eugen Teodorovici: Vom semnala și noi lucrurile ar trebui schimbate în relația România-Comisie sau România-state membre

Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, a anunțat miercuri că România va elabora, până la sfârșitul lunii aprilie, un document oficial de răspuns la Raportul de… Mai mult

11.04.2018

La obiect

Salariul real coboară ”cu picioarele pe Pământ”. Sănătatea și educația rămân Cenușăresele

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna februarie 2018 a fost de 4.128 lei, cu 0,4% mai mic faţă cel din luna precedentă.… Mai mult

11.04.2018

La obiect

Un tabel necruțător: Numărul românilor care obțin cetățenii în alt stat UE crește mai mult decât al celor care fug de dictaturi

Numărul românilor care își iau cetățenii în alte state UE continuă să crească. Numai în 2016, un număr de 29.700 de persoane au depus jurământul… Mai mult

10.04.2018

Analiză

Atenție la ”boul care trage”: Așezarea atipică a creșterii costurilor salariale în România în 2017

România s-a situat în anul 2017 pe primul loc în UE la creşterea costurilor cu forța de muncă, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o… Mai mult

10.04.2018

Competitivitatea României (9). Inovarea, inovarea în criză, inovarea românească

de Marin Pana 11.11.2013

cursdeguvernare.ro derulează, în 10 episoade, proiectul editorial despre competitivitatea României. Asemenea proiectului despre ”Cum ieșim din lumea a doua”, vom explica în ce constă competitivitatea unei țări și care sunt problemele specifice pe care România le are pe fiecare din cei 12 piloni după care se socotește, la nivel mondial, acest indicator.

România se plasează pe locul 97 între cele 148 state analizate în Raportul Global privind Competitivitatea 2013 – 2014 în ceea ce privește inovarea și implementarea de noi tehnologii. În cadrul UE, ne situăm în ultima din cele patru categorii de state, departajate după mai multe grupe de criterii care vizează diferitele aspecte ce condiționează inovarea.

Aceste criterii și valorile lor relative pentru România conform Innovative Union Scoreboard 2013 ( valoarea de 100% reprezintă media UE) sunt prezentate în imaginea de mai jos (click pentru mărire) :

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Pentru referință, trebuie menționat că în funcție de aceste criterii, statele UE se împart în patru categorii:

Lideri ai inovației – Suedia, Germania Danemarca, Finlanda

Inovation followers – Olanda, Luxemburg, Belgia, Marea Britanie, Austria, Irlanda și Franța peste media UE și Slovenia, Cipru, Estonia sub media UE

Cu inovare moderată – Italia, Spania, Portugalia, Cehia, Grecia, Slovacia, Ungaria, Malta, Lituania

Cu grad modest de inovare – Polonia, Letonia, România, Bulgaria

Dacă se ia în considerare evoluția din perioada 2008 – 2012 prin prisma ritmurilor de creștere înregistrate pe partea de inovare, cele patru categorii de state se pot clasifica în țări cu ritm susținut de creștere, cu ritm moderat de creștere și cu creștere lentă.

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

De la lansarea inițiativei privind inovarea în Europa 2020, care a avut loc în octombrie 2010, cea mai mare parte a statelor UE și-au îmbunătățit performanțele. Din păcate, România face parte din grupul de opt state care au înregistrat o diminuare a performanțelor, cu un rezultat în domeniul negativ mai pronunțat față de statele din centrul Europei dar mai bun decât Bulgaria.

Șase state dintre cele opt care au pierdut teren se aflau în anul 2010 în zona cu inovare moderată, Polonia (-1,3%, care a și retrogradat), Cehia (-1,5%), Ungaria (-1,9%), Portugalia (-4,9%), Grecia (-6%), Malta (-16%) iar alte două în zona cu inovare modestă, România (-5,1%) și Bulgaria (-18,7%).România a coborât de prima poziție a ultimei grupe pe poziția a treia și a revenit pe penultimul loc în UE, înaintea colegilor de la sud de Dunăre.

De remarcat ar fi și faptul că indicele de convergență calculat în cadrul raportului anual UE privind inovarea s-a înrăutățit în anul 2012 pentru prima dată de la începutul crizei declanșate în 2008, ceea ce reduce șansele de diminuare a decalajelor de dezvoltare care mai separă statele din Occident de noile membre ale UE.

Una peste alta, ar fi de reținut faptul că România are puncte puternice în resursele umane și în efectele economice și punctele slabe în partea de inovare a IMM-urilor și înregistare de patente. Oarecum surprinzător, ponderea exporturilor cu nivel tehnologic ridicat și intensive în cunoștințe este foarte aproape de media UE, dar lipsește susținerea pe plan intern din partea activității de cercetare-dezvoltare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.11.2013

2 comentarii

  1. cornel ban
    11.11.2013, 9:06 pm

    Un studiu important în care este examinată dinamica tipurilor de capitalism din Europa de Est argumentează că investiţiile semnificative în cercetare şi dezvoltare nu sunt necesare în economiile de piaţă dependente[i], al căror avantaj competitiv rezidă în asamblarea bunurilor semi-standardizate (Nolke şi Vliegenthart, 2009). Ceea ce contează este dacă economia are complementarităţi instituţionale care să asigure profitabilitatea în cadrul corporaţiilor multinaţionale care operează în cadrul ei, în mai mare măsură decât dinamica capacităţilor de inovare a acesteia. Dacă această stare de lucruri funcţionează pentru multinaţionale, nu la fel se întâmplă pentru perspectivele de dezvoltare pe termen mediu ale regiunii. Dovezile sunt de partea celor care argumentează că politicile industriale inteligente pentru o economie concurenţială şi sprijinul financiar public pentru sectorul inovării reprezintă ingrediente cheie ale succesului economic (Lin, 2011; Janeway, 2012; Mazzucato, 2013). Miracolul determinat de investiţiile străine directe al exporturilor din Europa Centrală şi de Est nu a plasat regiunea pe calea unei dezvoltări susţinute pe care s-au regăsit Finlanda şi Austria, după Cel de-al doilea Război Mondial sau, mai recent, Singapore, Taiwan, Coreea de Sud, Brazilia şi China. În aceste ţări, principala modalitate de integrare în fluxul global de aprovizionare care a consolidat economiile naţionale a presupus fabricarea pe plan intern a unei game de produse care să concureze pe piețele mondiale cu cele ale firmelor occidentale. Însă pentru ca acest lucru să aibă loc nu este suficient ca investitorii străini sa fie atraşi prin reglementari şi măsuri la nivel macroeconomic sau legate de infrastructură, aşa cum a fost cazul pană acum. Este de asemenea nevoie de politici industriale inteligente, de o finanţare publica persistentă şi de parteneriate public-privat curajoase şi bine susţinute financiar în domeniul cercetării şi dezvoltării, care să integreze investiţiile străine directe în planuri de dezvoltare pe termen mediu şi lung, încurajând în acelaşi timp dezvoltarea unor sisteme solide de inovare la nivel local. Într-adevăr, aceasta înseamna un rol extins al statului şi separarea de fundamentalismul legat de piaţa liberă care a dominat reflecţia despre de inovaţie şi productivitate.

    În ciuda unor încercări recente de a ieşi din această categorie, România se potriveşte suficient de bine profilului tipic al economiilor de piața dependente prin faptul ca are un cuantum extrem de redus al investiţiilor publice şi private în cercetare şi dezvoltare. În afara câtorva zone industriale de nişă în care excelează, România rămâne în general o platformă de asamblare a inovaţiilor dezvoltate în altă parte. În măsura în care exporturile româneşti au devenit mai complexe şi diversificate, aceasta are puţin de-a face cu cercetarea şi dezvoltarea pe plan intern. Ca şi în cazul altor economii de piaţă dependente, cum ar fi Polonia şi Slovacia, investiţiile străine directe s-au concentrate pe folosirea forţei de muncă locale şi a stimulentelor oferite de guverne, neglijând cercetarea şi dezvoltarea.

    Mai mult aici
    http://www.cogitus.ro/economie/sisteme-deficitare-ale-invovarii-si-%E2%80%9Ecapcana-veniturilor-medii%E2%80%9D-din-romania

  2. Adrian Ionescu
    12.11.2013, 1:42 am

    Ar trebui sa se ia in calcul si dimensiunea culturala… Inovarea e o trasatura definitorie a economiilor competitive…nu a celor care vor sa intre intr-un concurs inceput acum 30-40 de ani. .Eforturile pentru aceasta orientare ar trebui sa strategice…

Lăsați un comentariu


Stiri

De ce țările UE interzic bețișoarele de urechi

Mariana Bechir

Beţişoarele de urechi, pe care oamenii le aruncă adesea în toaletă după ce le folosesc, au fost interzise în mai multe țări, pentru că poluează… Mai mult

Stiri

Coreea de Nord anunță suspendarea testelor nucleare. Reacția lui Donald Trump

Iulian Soare

Liderul nord-coreean Kim Jong Un (foto) a anunţat sâmbătă suspendarea testelor nucleare şi cu rachete ale Coreei de Nord. “Din 21 aprilie, Coreea de Nord… Mai mult

Stiri

Ambasadă la Ierusalim / Viorica Dăncilă arată spre Teodor Meleșcanu: ”MAE și-a asumat acest lucru, și că vom discuta ulterior”

Victor Bratu

Premierul Viorica Dăncilă spune că a avut vineri o discuţie la telefon cu preşedintele Klaus Iohannis despre memorandumul privind mutarea ambasadei României de la Tel… Mai mult

Stiri

Ambasadă la Ierusalim / MAE: Nu este o decizie, am lansat o analiză. Liviu Iolu: Cum de știe Dragnea un document secret?

Victor Bratu

Ministerul Afacerilor Externe transmite, într-un comunicat de presă remis vineri, că eventuala mutare a ambasadei României din Israel s-ar putea face numai după consultarea tuturor… Mai mult

Stiri

4 minute și 19 secunde – Linia directă de comunicare între președinții Coreei de Sud și Coreei de Nord a fost inaugurată

Iulian Soare

Cele două Corei au inaugurat vineri un canal direct de comunicare între liderii lor, cu o săptămână înaintea programatului summit între preşedintele sud-coreean Moon Jae-in… Mai mult

Stiri

Alina Bica transmite că are azil politic în Costa Rica. Magistrații: Este doar solicitant de azil

Vladimir Ionescu

După Elena Udrea, și Alina Bica anunță instanța că are statut de refugiat politic în Costa Rica. Știrea a fost făcută vineri, la ultimul termen… Mai mult

Stiri

Investitorii străini explică guvernanților: Sănătatea economiei este oglinda deciziilor publice

Vladimir Ionescu

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) consideră că cele mai multe dintre efectele economice negative reclamate recent de politicieni sunt rezultatul legislației adoptate fără o fundamentare economică… Mai mult