Chestiunea

Adevăratul sabotaj al dezvoltării: activitatea în Cercetare s-a prăbușit. Odată cu creșterea numărului de doctorate

România este singura țară din regiune care a înregistrat o scădere a numărului de cercetători,  în perioada 2005 – 2015. În timp ce în Ungaria,… Mai mult

01.08.2018

Analiză

România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste

Exporturile româneşti sunt prea puţin diversificate, astfel încât au o rezistență mică la variațiile de cerere rezultate din evoluția ciclului economic. Dezvoltarea exporturilor auto, sau mai… Mai mult

31.07.2018

La obiect

Băncile nu riscă pentru credite decât depozitele atrase. Românii preferă încă să-şi plaseze economiile în pierdere

Băncile preferă să nu rişte decât economiile populaţiei şi ale firmelor pentru finanţarea economiei prin credite. În schimb, profitabilitatea băncilor este în creştere considerabilă, inclusiv… Mai mult

31.07.2018

La obiect

București, rectificare bugetară pe 2 miliarde de euro. Ordinea priorităților: PR personal, circ, biserică, mici cadouri, pâine, dezvoltare

Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat joi o rectificare bugetară, ocazie cu care a decis să finanțeze noi proiecte pentru București. Capitala are… Mai mult

28.07.2018

Competitivitatea României (9). Inovarea, inovarea în criză, inovarea românească

de Marin Pana 11.11.2013

cursdeguvernare.ro derulează, în 10 episoade, proiectul editorial despre competitivitatea României. Asemenea proiectului despre ”Cum ieșim din lumea a doua”, vom explica în ce constă competitivitatea unei țări și care sunt problemele specifice pe care România le are pe fiecare din cei 12 piloni după care se socotește, la nivel mondial, acest indicator.

România se plasează pe locul 97 între cele 148 state analizate în Raportul Global privind Competitivitatea 2013 – 2014 în ceea ce privește inovarea și implementarea de noi tehnologii. În cadrul UE, ne situăm în ultima din cele patru categorii de state, departajate după mai multe grupe de criterii care vizează diferitele aspecte ce condiționează inovarea.

Aceste criterii și valorile lor relative pentru România conform Innovative Union Scoreboard 2013 ( valoarea de 100% reprezintă media UE) sunt prezentate în imaginea de mai jos (click pentru mărire) :

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Pentru referință, trebuie menționat că în funcție de aceste criterii, statele UE se împart în patru categorii:

Lideri ai inovației – Suedia, Germania Danemarca, Finlanda

Inovation followers – Olanda, Luxemburg, Belgia, Marea Britanie, Austria, Irlanda și Franța peste media UE și Slovenia, Cipru, Estonia sub media UE

Cu inovare moderată – Italia, Spania, Portugalia, Cehia, Grecia, Slovacia, Ungaria, Malta, Lituania

Cu grad modest de inovare – Polonia, Letonia, România, Bulgaria

Dacă se ia în considerare evoluția din perioada 2008 – 2012 prin prisma ritmurilor de creștere înregistrate pe partea de inovare, cele patru categorii de state se pot clasifica în țări cu ritm susținut de creștere, cu ritm moderat de creștere și cu creștere lentă.

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

De la lansarea inițiativei privind inovarea în Europa 2020, care a avut loc în octombrie 2010, cea mai mare parte a statelor UE și-au îmbunătățit performanțele. Din păcate, România face parte din grupul de opt state care au înregistrat o diminuare a performanțelor, cu un rezultat în domeniul negativ mai pronunțat față de statele din centrul Europei dar mai bun decât Bulgaria.

Șase state dintre cele opt care au pierdut teren se aflau în anul 2010 în zona cu inovare moderată, Polonia (-1,3%, care a și retrogradat), Cehia (-1,5%), Ungaria (-1,9%), Portugalia (-4,9%), Grecia (-6%), Malta (-16%) iar alte două în zona cu inovare modestă, România (-5,1%) și Bulgaria (-18,7%).România a coborât de prima poziție a ultimei grupe pe poziția a treia și a revenit pe penultimul loc în UE, înaintea colegilor de la sud de Dunăre.

De remarcat ar fi și faptul că indicele de convergență calculat în cadrul raportului anual UE privind inovarea s-a înrăutățit în anul 2012 pentru prima dată de la începutul crizei declanșate în 2008, ceea ce reduce șansele de diminuare a decalajelor de dezvoltare care mai separă statele din Occident de noile membre ale UE.

Una peste alta, ar fi de reținut faptul că România are puncte puternice în resursele umane și în efectele economice și punctele slabe în partea de inovare a IMM-urilor și înregistare de patente. Oarecum surprinzător, ponderea exporturilor cu nivel tehnologic ridicat și intensive în cunoștințe este foarte aproape de media UE, dar lipsește susținerea pe plan intern din partea activității de cercetare-dezvoltare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.11.2013

2 comentarii

  1. cornel ban
    11.11.2013, 9:06 pm

    Un studiu important în care este examinată dinamica tipurilor de capitalism din Europa de Est argumentează că investiţiile semnificative în cercetare şi dezvoltare nu sunt necesare în economiile de piaţă dependente[i], al căror avantaj competitiv rezidă în asamblarea bunurilor semi-standardizate (Nolke şi Vliegenthart, 2009). Ceea ce contează este dacă economia are complementarităţi instituţionale care să asigure profitabilitatea în cadrul corporaţiilor multinaţionale care operează în cadrul ei, în mai mare măsură decât dinamica capacităţilor de inovare a acesteia. Dacă această stare de lucruri funcţionează pentru multinaţionale, nu la fel se întâmplă pentru perspectivele de dezvoltare pe termen mediu ale regiunii. Dovezile sunt de partea celor care argumentează că politicile industriale inteligente pentru o economie concurenţială şi sprijinul financiar public pentru sectorul inovării reprezintă ingrediente cheie ale succesului economic (Lin, 2011; Janeway, 2012; Mazzucato, 2013). Miracolul determinat de investiţiile străine directe al exporturilor din Europa Centrală şi de Est nu a plasat regiunea pe calea unei dezvoltări susţinute pe care s-au regăsit Finlanda şi Austria, după Cel de-al doilea Război Mondial sau, mai recent, Singapore, Taiwan, Coreea de Sud, Brazilia şi China. În aceste ţări, principala modalitate de integrare în fluxul global de aprovizionare care a consolidat economiile naţionale a presupus fabricarea pe plan intern a unei game de produse care să concureze pe piețele mondiale cu cele ale firmelor occidentale. Însă pentru ca acest lucru să aibă loc nu este suficient ca investitorii străini sa fie atraşi prin reglementari şi măsuri la nivel macroeconomic sau legate de infrastructură, aşa cum a fost cazul pană acum. Este de asemenea nevoie de politici industriale inteligente, de o finanţare publica persistentă şi de parteneriate public-privat curajoase şi bine susţinute financiar în domeniul cercetării şi dezvoltării, care să integreze investiţiile străine directe în planuri de dezvoltare pe termen mediu şi lung, încurajând în acelaşi timp dezvoltarea unor sisteme solide de inovare la nivel local. Într-adevăr, aceasta înseamna un rol extins al statului şi separarea de fundamentalismul legat de piaţa liberă care a dominat reflecţia despre de inovaţie şi productivitate.

    În ciuda unor încercări recente de a ieşi din această categorie, România se potriveşte suficient de bine profilului tipic al economiilor de piața dependente prin faptul ca are un cuantum extrem de redus al investiţiilor publice şi private în cercetare şi dezvoltare. În afara câtorva zone industriale de nişă în care excelează, România rămâne în general o platformă de asamblare a inovaţiilor dezvoltate în altă parte. În măsura în care exporturile româneşti au devenit mai complexe şi diversificate, aceasta are puţin de-a face cu cercetarea şi dezvoltarea pe plan intern. Ca şi în cazul altor economii de piaţă dependente, cum ar fi Polonia şi Slovacia, investiţiile străine directe s-au concentrate pe folosirea forţei de muncă locale şi a stimulentelor oferite de guverne, neglijând cercetarea şi dezvoltarea.

    Mai mult aici
    http://www.cogitus.ro/economie/sisteme-deficitare-ale-invovarii-si-%E2%80%9Ecapcana-veniturilor-medii%E2%80%9D-din-romania

  2. Adrian Ionescu
    12.11.2013, 1:42 am

    Ar trebui sa se ia in calcul si dimensiunea culturala… Inovarea e o trasatura definitorie a economiilor competitive…nu a celor care vor sa intre intr-un concurs inceput acum 30-40 de ani. .Eforturile pentru aceasta orientare ar trebui sa strategice…

Lăsați un comentariu


Europa

BERD – teste de stress la prăbușirea lirei turcești. Economiștii săi – îngrijorați că piața le-a luat-o înainte

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari investitori internaţionali în Turcia, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a efectuat teste interne de stres cu privire la… Mai mult

Stiri

Proiect: Ministerul Finanțelor vrea să dea administrațiilor locale împrumuturi din veniturile din privatizare

Adrian N Ionescu

Un proiect de ordonanţă a Guvernului propune ca unităţile administrativ teritoriale să poată  solicita împrumuturi din veniturile din privatizare, potrivit unui  comunicat al Ministerului Finanţelor… Mai mult

Stiri

Federația Internațională a Jurnaliștilor au sesizat Consiliul Europei privind agresiunile împotriva colegilor lor în România

Adrian N Ionescu

Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor au sesizat Platforma pentru Protecţia Jurnalismului din cadrul Consiliul Europei cu privire la agresiunile jandarmilor la… Mai mult

Europa

Prăbușirea lirei turcești va afecta exporturile româneşti în Turcia – cel mai mare partener comercial al României din afara UE

Adrian N Ionescu

Problemele economiei turcești și ale monedei sale pun presiune pe exporturile românești. Exporturile româneşti în Turcia ar putea scădea suficient de mult pentru a amplifica… Mai mult

Stiri

Turcia a dublat tarifele pentru unele importuri din Statele Unite

Iulian Soare

Turcia a dublat tarifele pentru unele importuri americane, cum ar fi automobile, alcool şi tutun, ca reacţie la atacurile deliberate ale Statelor Unite împotriva economiei… Mai mult

Stiri

Inițiativa ”Fără penali în funcţii publice” a adunat numărul minim de semnături pentru a intra în procedură parlamentară

Vladimir Ionescu

Iniţiativa USR “Fără penali în funcţii publice”, care propune revizuirea Constituţiei în acest sens, a atins pragul de minim 20 de mii de semnături din… Mai mult

Stiri

Jandarmeria are un nou șef. Tot din Teleorman

Razvan Diaconu

MAI a anunţat miercuri numirea lui Ionuţ Cătălin Sindile (foto) la conducerea Jandarmeriei, pentru ”asigurarea cu celeritate a actului managerial”. Cătălin Sindile are 40 de… Mai mult