Competitivitatea prin preț: în ”boom”, în criză. Poziția României în UE și câteva constatări din perspectiva trecerii la euro

De Marin Pana | 5.10.2014 .

Rata reală efectivă de schimb (Real Effective Exchange Rate – abreviat REER în engleză), care ține seama de prețurile relative și indicatorii de cost are drept scop măsurarea competitivității unei țări sau zone valutare (cum ar fi Zona Euro) relativ la principalii săi rivali pe piețele internaționale. Modificările în costuri și competitivitatea prin preț depind nu doar de modificările intervenite în rata de schimb valutar nominală dar și de trendurile înregistrate de costuri și prețuri în economiile respective.

Indicatorul REER pentru dezvoltare durabilă urmărit de Eurostat este deflatat cu valoarea nominală a costurilor cu forța de muncă pe totalul economiei în raport cu un panel de 37 de țări ( cele 28 de state memebre UE plus alte nouă țări industriale: Australia, Canada, SUA, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, Mexic, Elveția și Turcia).

De reținut că, pentru export, în calculul REER se utilizează ponderi duble, în ideea de a reflecta mai bine nu doar concurența pe piața internă între diferiți competitori, dar și concurența pe piețele de export din restul piețelor mondiale. O creștere în indexul REER înseamnă o pierdere de competitivitate și invers, ceea ce permite urmărirea întimp a evoluțiilor dintr-o anumită țară.

Datele puse la dispoziție de Eurostat pentru intervalul 2005 – 2013 arată în ce poziție se plasează România în context european, atât în raport cu fostele colege de bloc socialist ce au aderat la UE cât și cu cele mai mari economii din Uniune, dintre care primele trei prezentate sunt și cei mai mari parteneri comeciali ai țării noastre.

CLICK pentru mărire

Se poate observa că, urmare în principal a unor majorări nerealiste de venituri în raport cu sporul de productivitate din economie, România a traversat un maxim de scădere a competitivității în anul 2008, după care a fost nevoită să se ajusteze treptat, prin mix-ul de politici economice și gestiunea cursului de schimb.

După atingerea unui nivel minim în 2012, anul trecut a adus o inversare de trend și nici datele disponibile pentru primele trei luni din 2014 ( calculate de Eurostat pentru un coș de 42 de state) nu arată prea bine, competitivitatea reflectată de creșterea ușoară a REER fiind în scădere.

Nu întâmplător, Ungaria și Polonia, state care ne generează cam jumătate din deficitul din schimburile externe de mărfuri ale României, au reușit să aibă o evoluție mai echilibrată și chiar să obțină o îmbunătățire relativă a competitivității pe ultimii doi ani în raport cu anul 2005. Ce-i drept, ca și noi, ele au beneficiat și de avantajul de a nu avea un curs de schimb fix în raport cu euro, factor ce a penalizat economia Bulgariei, în pofida taxării mult mai avantajoase a investitorilor la sud de Dunăre.

Indexul REER confirmă faptul că Germania este economia mare care a reușit performanțe constant bune în materie de competitivitate, peste cele din Franța și Italia, colegele din Zona Euro (rămase, totuși, cu indici ceva mai buni decât noi). Spania, legată și ea de moneda unică a reușit o ajustare semnificativă și drabilă, dar dureroasă, prin reducerea semnificativă a nivelului de trai.

Marea Britanie, locație de referință pe piețele financiare, a mers pe calea manipulării cursului de schimb al lirei sterline, dar rezultatele sunt discutabile dacă se face trimitere la evoluția nivelului de trai și la efectele încă neepuizate pe termen lung ale politicii sale monetare.

Sunt câteva observații care ar trebui să ne dea de gândit în perspectiva adoptării unei politici optime de creștere a veniturilor în raport cu productivitatea muncii (inclusiv din perspectiva raportului între competitivitatea prin costuri și politicile sociale sustenabile). Mai ales după asumarea obiectivului de intrare în Zona Euro, unde avantajele certe, dar generale, ar trebui să primeze asupra efectelor rigidității ulterioare în dimensionarea măsurilor economice particulare.

Publicat la data de 5.10.2014 .

Lasa un comentariu


Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara Eurozonei....Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public a...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă luăm...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs și...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea Bancară...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii Central...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că Polonia...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele care...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care băncile...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult. IPC...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% – 5%,...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE. Potrivit...Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în 2019...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor Erste...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic şi...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având în...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale de...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor,...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de vedere...Citeste mai departe »