Companiile energetice – stoarse de dividende de miliarde: Programul de guvernare nu are o cifră despre investiții

de Adrian N Ionescu | 2.4.2017 .

La bugetul statului vor fi vărsate dividende cel puțin 2.000 de milioane de lei în acest an, din profiturile pe anul trecut, înregistrate de cele mai importante companii energetice la care statul este acționar majoritar, potrivit propunerilor pe care managementul acestora le va face acționarilor: Romgaz, Hidroelectrica, Transgaz, Transelectrica și Nuclearelectrica.

Pe de altă parte, Programul de guvernare postat pe site-ul Executivului nu are nici un reper valoric atunci când vorbește despre investiții în energie, ci doar obiective generale ambițioase.

Dividendele

Cele mai mari dividende sunt propuse de Romgaz, 458 milioane de lei la un grad de alocare de numai 50%. Managementul Hidroelectrica nu și-a făcut publică propunerea, valoarea dividendelor pentru stat ar fi de peste 600 de milioane de lei, la același grad de alocare.

Încasările din dividende energetice s-ar putea dubla până la aproape un miliard de euro, dacă toate companiile se vor conforma „memorandumului” guvernamental care, de fapt, le cere să dea Guvernului cel puțin 90% din profitul repartizabil pe 2016.

Suma crește și mai mult dacă adăugăm dividendelor de la cel mai mare distrinuitor și furnizor de electricitate, Grupul Electrica, și de la transportatorul de țiței prin conducte Conpet Ploiești.

La Electrica statul a pierdut majoritatea voturilor, deși funcționarii de stat se obișnuiesc greu cu faptul. Conpet și-a pierdut mare parte din importanța strategică, căci depinde, practic, de un singur client, OMV Petrom.

Investițiile

Romgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica și Transgaz prevăd investiții de 2.645 milioane de lei, în proiectele lor de buget pe 2017. Suma ar fi de 2,5 ori mai mare în acest an decât în cel anterior, dar multe din resurse provin din amortizări contabile și mai și trebuie „să se realizeze”.

Nevoile de investiții sunt cu mult mai mari și fiecare milion din profit contează.

Avem un sistem energetic îmbătrânit, poluant și ineficient”, recunoaște actualul Guvern, care însă își mai propune, încă „finalizarea” celei de-a treia strategii energetice naționale din ultimii 10 ani. Nici aceasta nu va fi ușor de realizat, căci Parlamentul a respins un amendament respins viza alocarea sumei de 200.000 de lei pentru finalizarea Strategiei Energetice 2017-2030

Cea mai recentă strategie energetică fusese deja finalizată în decembrie de un guvern tehnocrat mult criticat de cel politic actual.

Până când o nouă strategie energetică va fi finalizată, capacitățile de producție vor continua să îmbătrânească, să se oprească sau, în cel mai bun caz să își reducă semnificativ randamentul. Astfel:

Ar fi nevoie de investirea a cel puțin șapte până la 14 miliarde de euro, până în 2030, doar pentru înlocuirea capacităților de producție care se apropie de sfârșitul duratei de viață, potrivit strategiei energetice finalizate în decembrie, dar neasumată de noul guvern.

Necesarul de investiție diferă în funcție de scenariul de dezvoltare.

Potrivit bugetului Ministerului Energiei, transferurile programate pentru 2017, care includ și investițiile, se ridică la  255,5 milioane de lei,  și la alte 260 de milioane de lei în următorii doi ani.

Bugetele nu sunt sigure.  Romgaz, de pildă, şi-a programat pentru 2016 investiţii în valoare de 1.020 mil.lei şi a realizat 497,7 mil.lei, cu 51,2% mai puţin decât în 2015.

Investiţiile realizate  de Romgaz sunt mai mici decat cele din anul 2015 (937,9 mil.lei), „ca urmare a diminuării investiţiilor programate în explorarea de suprafaţă, scăderii investiţiilor în asocieri şi amânării unor lucrări generate de dificultăţile întâmpinate în activitatea de pregătire (obţinere terenuri, avize, acorduri, autorizaţii) şi modificărilor legislaţiei achiziţiilor publice. Investiţiile au fost finanţate exclusiv din surse proprii”, se spune într-un raport al companiei.

În general, companiile de stat au suferit de absenţa investițiilor și s-au remarcat prin acumularea de pierderi nete de 66,5 miliarde lei, între 1994 și 1995, potrivit studiului „Pregătiți pentru viitor? O nouă perspectivă asupra economiei României”, publicat în cea mai recentă ediţie a Caietelor de studii BNR.

Este drept, cea mai mare parte a pierderii (65,5 miliarde lei) provine din primul deceniu investigat, atunci când mamuţi corporatişti neprivatizaţi precum Sidex Galaţi, afectau puternic statisticile. Dovadă că, dimensiunea pierderii nete s-a diminuat semnificativ.

Mai rău este, însă, faptul că pierderile nete au reînceput să crească în sectorul de stat după 2012.

Primele 10 companii profitabile cumulează 81 % din rezultatul net pozitiv al întreprinderilor de stat.

 

 

 

O piață izolată

Interconectarea energetică a României cu restul piețelor energetice europene este de mai mulți ani un obiectiv strategic, atât pe partea de gaze naturale cât și în energie electrică.

Transgaz, operatorul monopolului de transport magistral de gaze naturale din România, a fost la un pas să piardă prim planul în proiectul transferului gazelor descoperite în platfoma continentală a Mării Negre.

Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport gaze naturale în perioada 2014-2023, cuprinde cinci proiecte majore aflate în diferite stadii de executie, a căror valoare totală estimată se ridică la circa 1,5 miliarde euro.

Transelectrica are problemele ei, ca operator al monopolului de transport magistral al energiei electrice.

Programul de guvernare se referă la valoarea investițiilor legate de aceste două companii strategice, doar când invocă o taxă de monopol de circa 50 de milioane de euro anual, pentru finanțarea de „sisteme noi de distribuție în localitățile fără alimentare energie electrică și gaze naturale”.

 

Publicat la data de 2.4.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Analiştii: BNR își adaptează politicile la echilibristica Guvernului printre presiunile bugetare. Cum vor creşte dobânzile şi cursul

Banca Națională a României (BNR) îşi va adapta politica monetară şi politica de flotare controlată a cursului valutar la evoluţia dezechilibrelor rezultate din politica...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Pulsul națiunii 2017: Doar 48% din români mai cred că apartenența la UE este un lucru bun; 62% cred că țara e pe un drum greșit

Procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut de la 54%, în luna martie acest an, la doar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română