Noua autoritate europeană care a preluat, începând din acest an, atribuțiile de ”rezoluție ordonată” a băncilor aflate în dificultate și-a bugetat fonduri suficiente finanțării unor servicii de consultanță pentru lichidarea a 10 bănci, în următorii patru ani, reiese dintr-o ofertă transmisă mai multor companii de servicii financiare, consultată de Financial Times.
În nota transmisă de Consiliul Unic de Rezoluție (Single Resolution Board – SRB) se arată că instituția are la dispoziție 40 de milioane de euro pentru costuri legate de ”consiliere contabilă, servicii de evaluare economică și financiară și consultanță juridică”, servicii de care va avea nevoie pentru a administra lichidarea băncilor din zona euro aflate în dificultate în perioada 2016-2020. Surse din industrie au arătat că astfel de servicii ar costa între 4 și 5 milioane de euro pe caz, prin urmare SRB ar avea buget pentru a sprijini 10 instituții.
Un purtător de cuvânt al SRB a confirmat sumele citate de FT însă a precizat că acestea nu ar trebui interpretate drept previziuni ale numărului de bănci despre care autoritatea europeană crede că vor ajunge în această situație în următorii ani.
”SRB a făcut o estimare rezonabilă a sumei. Această estimare poate fi negociată și ajustată”, a spus reprezentantul SRB.
În urma crizei financiare din 2008, care a dus la o serie de prăbușiri haotice și inconsecvente, liderii din zona euro au pus pe picioare un protocol complex pentru a administra falimentele bancare. Scopul este acela de a putea lichida, chiar și unele dintre cele mai mari bănci din sistem, într-un singur weekend, sub îndrumarea autorității de la Bruxelles și a autorităților naționale responsabile pentru reglementarea sistemului financiar. Președintele SBR este Elke Konig (foto), fost președinte al reglementatorului german BaFin.
Mulți reprezentanți ai industriei bancare sunt sceptici cu privire la capacitatea SBR de a administra o lichidare ordonată într-un timp atât de scurt, în special dacă este vorba despre o situație complicată, cum ar fi o implozie a sistemului bancar elen sau cipriot. Prin urmare, primele cazuri de care se va ocupa SBR vor fi atent monitorizate.
SBR vrea să aibă parte de cea mai bună consultanță. Oferta, ce nu a fost încă atribuită, este deschisă doar marilor companii internaționale. Pentru a se califica, firmele trebuie să demonstreze venituri de 5 milioane de euro în ultimii trei ani în cazul consultanței financiare și 10 milioane de euro în cazul celei juridice.
Companiile eligibile trebuie să fie prezente în cel puțin patru state membre UE, iar echipele de experți trebuie să fie conduse de cineva cu o experiență de cel puțin 15 ani în ”proiecte majore, complexe și critice de afaceri”.
”Big Four”, respectiv KPMG, EY, Deloitte și PwC, vor fi cel mai probabil companiile de consultanță ce vor încerca să obțină proiectele de evaluare financiarăm, iar pentru cea juridică vor concura case internaționale de avocatură precum Allen&Overy sau Skadden.
Mecanismul unic de rezoluție
Mecanismul unic de rezoluție a devenit operațional începând cu 1 ianuarie 2016.
Scopul său este de a asigura o rezoluție ordonată a băncilor în dificultate financiară majoră, cu costuri minime pentru contribuabili și pentru economia reală.
Acest mecanism se aplică băncilor din statele membre ale zonei euro și din țările UE care aleg să adere la Uniunea Bancară, cum este România.
În prezent, România se pregătește pentru aderarea la Uniunea Bancară și la mecanismele pe care le presupune aceasta, printre care și acest mecanism unic de rezoluție, prin transpunerea unor directive în legislația națională, după cum a arătat Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR, într-un interviu acordat cursdeguvernare.ro în octombrie 2015.
”Există o lege privind transpunerea unei directive europene referitoare la restructurarea şi rezoluţia bancară, deci modul în care autoritatea publică, Banca Naţională intervine în situaţia în care o bancă de importanţă sistemică se află în dificultăţi şi modul în care se previne în cele mai multe cazuri posibile folosirea de bani publici într-o asemenea situaţie şi există mecanisme prin care să se folosească mai curând bani ai sistemului financiar şi nu bani publici pentru aşa ceva şi să se protejeze depozitele garantate, acesta fiind obiectivul principal. Această lege este iar în dezbaterea Parlamentului şi probabil, ne aşteptăm să fie adoptată în următoarele săptămâni.
Există legislaţie pentru consolidarea Fondului de Rezoluţie Bancară, acel fond finanţat de către bănci din care să se poată sprijini restructurarea unei bănci importante aflate în dificultate sau salvarea depozitelor publice.
Există de asemenea, vor veni în continuare legi care să ducă mai departe această construcţie europeană în domeniul uniunii bancare, mecanismul de supraveghere, mecanismul unic de rezoluţie, schemă comună de garantare a depozitelor. România şi-a manifestat intenţia de a adera la Uniunea Bancară chiar înainte de a deveni membru al blocului euro”, a explicat Olteanu.
Calendarul estimativ trasat de Florin Georgescu, primviceguvernator BNR, la finele anului 2014
Element esențial al uniunii bancare a Europei, mecanismul unic de rezoluție este alcătuit din:
- o autoritate de rezoluție la nivelul UE – Comitetul unic de rezoluție
- un Fond unic de rezoluție, finanțat de sectorul bancar
Obiectivele-cheie ale mecanismului:
- consolidarea încrederii în sectorul bancar
- prevenirea situațiilor de panică bancară și a contagiunii în sistemul bancar
- minimizarea relației negative dintre bănci și datoriile suverane
- eliminarea fragmentării din piața internă a serviciilor financiare
