Echipa de negociatori a Comisiei Europene începe miercuri discuțiile cu oficialii români pentru o evaluare a celui de-al treilea program de asistență convenit cu România.
Misiunea europeană, care se încheie pe 30 iunie, are o importanță deosebită din cauză că, în premieră, FMI a decis să nu se alăture Comisiei într-o misiune comună și să aștepte rezultatele discuțiilor dintre oficialii români și cei europeni.
Dacă rezultatul discuțiilor nu va fi unul favorabil, foarte probabil FMI va decide să nu mai vină în România pentru evaluarea proprie, din cauză că principiile programului de asistență UE și cele ale Acordului cu FMI sunt similare, și va admite formal că acest acord, suspendat de facto de anul trecut, a eșuat.
Șansele ca oficialii europeni să încheie un reviw favorabil asupra programului de asistență sunt puse sub semnul întrebării din cauza neîndeplinirii unor obiective asumate, dar și ca efect al faptului că premierul Victor Ponta, cel care ar trebui să aprobe o armonizare de ultim moment a politicilor guvernamentale cu obiecțiile Comisiei Europene, este în concediu medical.
De precizat: programul de asistență cu UE a fost încheiat, în urmă cu un an si jumătate, la solicitarea părții române, care s-a angajat să atingă anumite ținte macroeconomice și să aplice anumite reforme structurale.
Problemele: cele noi, cele vechi
Ultima misiune a reprezentanţilor Comisiei Europene (misiune comună cu cea a FMI) s-a aflat la Bucureşti în perioada 19-26 mai, având întrevederi în principal la Guvern, Parlament şi BNR pentru discuţii pe marginea măsurilor de relaxare fiscală prevăzute în proiectul noului Cod Fiscal.
Oficialii europeni au plecat de la București fără a face declarații, însă o reacție a venit din partea FMI, al cărui reprezentant în România, Guillermo Tolosa, a arătat că a transmis oficialilor români faptul că deficitul bugetar în 2016 este ”considerabil” și a estimat că proiectul noului Cod Fiscal va trebui revizuit semnificativ, sugerând că unele măsuri de relaxare fiscală ar trebui eliminate, revizuite sau chiar amânate.
Problemele capitolului ”fiscalitate” din discuțiile cu reprezentanții CE sunt generate de faptul că, la momentul semnării programului de asistență, guvernul a asigurat că acest domeniu va fi guvernat de predictibilitate. Noul Cod fiscal aduce schimbări importante pentru mediul de afaceri. Odată adoptate, aceste schimbări vor genera o relaxare a fiscalității, cu un efect însă major asupra încasărilor bugetare. Iar guvernul nu a convins asupra modalităților de compensare.
Alte probleme sunt generate de întârzierea reformelor structurale (o chestiune repetată la toate întâlnirile precedente) și de lipsa de performanță în ceea ce privește accesarea fondurilor europene.
Pericolul cel mare pentru economia românească și lucrul care îngrijorează Comisia Europeană vine în urma faptului că toate aceste minusuri riscă să împingă România în afara cadrului trasat de Pactul fiscal, la care țara noastră a aderat, alături de alte 24 de state europene, în martie 2012.
Rezultatul acestor discuții depinde în primul rând de deciziile pe care le vor lua oficialii români în următoarele zile, oficiali care trebuie să țină cont de consecințele unui eventual eșec al acestor negocieri, România riscând să devină obiect al discuțiilor la următoarea reuniune ECOFIN.
