Comisia Europeană a propus miercuri un pachet de măsuri ce au în vedere remedierea deficienţelor în materie de guvernanţă corporativă.
Acestea se referă în principal la comportamentul societăţilor cotate la bursă precum şi la cerinţele privind crearea de firme cu asociat unic, cerinţe care ar urma să fie standardizate la nivel european.
Pachetul propus de Comisie trebuie să primească aprobarea Consiliului şi a Parlamentului European înainte ca statele membre să se preocupe de implementarea acestor prevederi.
Directiva privind drepturile acţionarilor- remunerarea conducerii în raport cu remuneraţia medie a angajaţilor
Printre principalele elemente ale propunerii Comisiei cu privire la guvernanţa corporativă se numără:
- consolidarea cerinţelor în materie de transparenţă pentru investitorii instituţionali şi administratorii de active privind a.) politicile lor de investiţii şi b.) implicarea în ceea ce priveşte societăţile în care investesc
- creearea unui cadru care să faciliteze identificarea acţionarilor, astfel încât aceştia să îşi poată exercita mai uşor drepturile (de exemplu, drepturile de vot), în special în situaţiile transfrontaliere (se estimează că 44% dintre acționari provin din alt stat membru al UE sau din străinătate)
- consilierii de vot, care să asigure transparenţa metodologiilor utilizate la elaborarea recomandărilor de vot pe care le formulează şi în ceea ce priveşte modul în care gestionează conflictele de interese
Comisia Europeană introduce în premieră, la nivel european, conceptul de „ultim cuvânt în ceea ce priveşte remunerarea”.
Propunerile ar obliga societăţile să publice informaţii clare cu privire la politicile lor de remunerare şi la modul în care acestea sunt puse în practică.
Nu ar exista niciun plafon obligatoriu privind remunerarea la nivelul UE, însă fiecare societate ar trebui să supună politica sa de remunerare unui vot al acţionarilor, cu forţă juridică obligatorie. Politica respectivă ar trebui să includă un nivel maxim al remuneraţiei cadrelor de conducere.
De asemenea, aceasta ar trebui să explice modul în care contribuie la interesele pe termen lung şi la sustenabilitatea societăţii.
Totodată, ar trebui să explice modul în care s-a ţinut cont de condiţiile de plată şi de muncă ale angajaţilor societăţii la stabilirea politicii, inclusiv să explice raportul dintre remuneraţia medie a angajaţilor şi cea a cadrelor de conducere.
Comisia consideră că, în prezent, există la nivel european o corelare insuficientă între salarizarea şi performanțele personalului de conducere, ceea ce încurajează tendinţele dăunătoare de favorizare a unei abordări pe termen scurt.
În sens mai larg, recomandarea urmăreşte să îmbunătăţească activitatea de raportare în materie de guvernanţă corporativă a societăţilor cotate la bursă.
Directiva privind societăţile cu asociat unic – înregistrare online, capital 1 euro
Principalele elemente ale propunerii formulate miercuri cu privire la societăţile cu asociat unic sunt:
- statele membre ar avea obligaţia să prevadă în legislaţia lor naţională o formă juridică specifică pentru societățile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic, având aceleaşi cerinţe pe întreg teritoriul UE. Această formă juridică ar avea o denumire comună: Societas unius personae (SUP)
- statele membre ar avea obligaţia să autorizeze înregistrarea SUP direct online, fără a fi necesar ca fondatorul societăţii să călătorească în ţara de înregistrare în acest scop
- propunerea ar oferi un model de statut, care ar fi identic în întreaga Uniune Europeană, ar fi disponibil în toate limbile oficiale ale UE şi ar conţine elementele necesare pentru a administra o societate cu răspundere limitată cu asociat unic. Ar fi introdusă o cerinţă minimă de capital de 1 EUR pentru SUP
- s-ar asigura o protecţie corespunzătoare pentru creditori, prin intermediul unui test al bilanţului şi al unei declaraţii de solvabilitate.
Comisia Europeană consideră că, în prezent, IMM-urile se confruntă cu prea multe obstacole care le îngreunează activităţile economice în cadrul pieţei unice. Din punctul de vedere al dreptului societăţilor comerciale, acestea consideră adesea că este costisitor şi dificil să îşi desfăşoare activitatea la nivel transfrontalier. Numai un număr mic de IMM-uri (2%) investesc şi înfiinţează filiale în străinătate.
Propunerea de directivă privind societățile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic, justifică Comisia Europeană, elimină aceste obstacole, întrucât ar standardiza cerinţele privind crearea de societăţi cu asociat unic. Aceasta ar elimina procesul greoi al înregistrării filialelor şi ar permite IMM-urilor să îşi desfăşoare cu mai multă uşurinţă activitatea în întreaga Uniunii.
