Oficialii de la Bruxelles vor anunța miercuri o serie de măsuri menite a eradica practica tratamentelor fiscale preferențiale pe care o serie de state, unele din Europa, le oferă companiilor multinaționale.
Potrivit Guardian, printre măsurile preconizate se numără publicarea unei ”liste neagre” cu 30 de paradisuri fiscale, care promovează cele mai dăunătoare practici fiscale la adresa statelor UE.
Această listă, anunță Guardian, va conține juristicții frecvent menționate, dar și alte nume-surpriză pentru marele public.
Pierre Moscovici, comisarul european pentru taxe, va anunța de asemenea și o consultare publică cu privire la măsura în care ar trebui să fie făcute publice numele marilor companii care apelează la practici fiscale controversate– o cerere mai veche formulată de numeroase grupuri interesate.
Dacă se va decide această ultimă măsură, atunci marile companii vor trebui să își anunțe public afacerile pe care le derulează în fiecare țară, dar și detalii ale înțelegerilor fiscale individuale încheiate cu autoritățile din statul-gazdă al afacerii.
În centrul propunerilor Comisiei Europene, miercuri va fi discutată și o schiță a regulilor după care profiturile impozabile ale multinaționalelor vor fi ”repartizate” între țările implicate direct în acest proces (statul unde se realizează profitul și statul unde se impozitează) – un cadru cunoscut sub denumirea „Bază consolidată comună de impozitare a societăților”, sau CCCTB.
În prezent, normele de impozitare ale multinaționalelor se găsesc în tratate bilaterale încheiate de state membre UE, sistem caracterizat de Guardian drept ”un labirint înspăimântător”, în interiorul căruia statele se pierd ”în fața combinației toxice de planificare fiscală a companiilor combinată cu politici fiscale agresive prin care statele vor șă securizeze investiții străine”.
Ecourile scandalului LuxLeaks
Scandalul LuxLeaks izbucnit anul trecut a scos la iveală practica curentă din Luxemburg, care a acordat tratament preferențial, secret, unor mari companii multinaționale, cu scopul declarat de a diminua artificial impozitele plătite în țările de origine.
Prin intermediul LuxLeaks, sute de companii, pe lisă regăsindu-se inclusiv Skype, Icap sau Shire, și-au văzut dezvăluite înțelegerile pe care le considerau secrete.
În apărarea sa, Luxemburg a arătat spre alte state, precum Belgia sau Irlanda, și a argumentat că acestea au practici similare, oferind facilități fiscale în schimbul investițiilor.
Cercetând exemplele oferite de Luxemburg, Comisia Europeană a admis, în luna mai 2015, că anumite state membre UE ”încurajează și contribuie la optimizări fiscale agresive”.
Comisia a lansat anul trecut o serie de investigații asupra celor mai vizibile practici de acest gen. În curs sunt investigații asupra facilităților oferite de Irlanda companiei Apple, ale celor oferite de Luxemburg companiei Amazon sau de Olanda companiei Starbuks, Comisia Europeană luând în considerare ca aceste înțelegeri să poată fi tratate drept ajutor de stat.
Oficialii comisiei sunt așteptați să pledeze pentru beneficiile implementării rapide a CCCTB, ale cărui noi principii fiscale sunt puternic susținute de Germania și Franța, care ar urma să descrie un cadru unic de reglementare, superior acordurilor bilaterale, mai eficient în taxarea intracomunitară.
Comisia, afirmă Guardian, va insista asupra echității acestui sistem care nu afectează principiul suveranității statale în materie fiscală.
De menționat că de această problemă este preocupat și OECD, care la rândul său discută deja de mai multă vreme proiectul BEPS (Base Erosion and profit Schifting), cu ajutorul căruia încearcă să redefinească principiile fiscalității în domeniul impozitelor directe.
