Comisia Europeană le cere României, Bulgariei, Ciprului, Greciei, Maltei, Luxemburgului, Poloniei și Țărilor de Jos, să transpună urgent în legislația lor națională Directiva (UE) 2015/849, adică A patra directivă privind combaterea spălării banilor.
Dacă aceste state membre nu își aliniază legislația națională la legislația UE în termen de două luni, Comisia poate decide să înainteze cazurile Curții de Justiție a UE.
Toate statele membre erau obligate să transpună această directivă până la 26 iunie 2017, dar cele opt state membre nu au notificat nicio măsură de transpunere, iar proiectele de legi se află încă în procesul legislativ național, menționează un comunicat al Comisiei Europene.
Prin urmare, spune executivul comunitar, după ce a acordat acestor țări posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la scrisorile de punere în întârziere transmise în iulie 2017, Comisia invită acum aceste țări să ia măsurile necesare pentru a se conforma pe deplin directivei.
În afară de procedurile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva anumitor state membre pe care Comisia le-a deschis în luna iulie a anului trecut, la 23 noiembrie 2017, Comisia a deschis noi proceduri în constatarea neîndeplinirii obligațiilor și a transmis scrisori de punere în întârziere Belgiei și Spaniei.
În cazul acestora, Comisia a concluzionat că măsurile notificate nu reprezintă o transpunere integrală în sistemele lor juridice naționale a normelor UE referitoare la Directiva privind combaterea spălării banilor.
Belgia și Spania au la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoarea de punere în întârziere; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Avantajele aplicării Directivei – Printre altele, vor fi cunoscuți proprietarii acțiunilor la purtător, de exemplu, ai Tel Drum
Noile norme ale UE vor consolida cerințele existente în materie de combatere a spălării banilor și vor ameliora combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.
Directiva din mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului avea ca termen de implementare limită data de 26 iunie 2017, iar dacă ea s-ar fi aplicat deja, în momentul de față am fi știut cine este deținătorul acțiunilor firmei Tel Drum, conform cerințelor de transparență cu privire la proprietarii reali ai societăților comerciale.
Într-o primă formulare a Directivei era interzisă existența companiilor cu acțiuni la purtător.
În varianta finală, statele membre iau măsuri de prevenire a utilizării abuzive a acțiunilor la purtător și a warantelor pe acțiuni la purtător.
România a elaborat un proiect de transpunere a Directivei prin care impune declararea, la Oficiul Național al Registrului Comerțului, a proprietarului real al acțiunilor la purtător.
În România există 384 de societăţi comerciale cu acţiuni la purtător, printre acestea numărându-se și Tel Drum, companie care a beneficiat de numeroase contracte pe bani publici și care, conform unui document publicat de Rise Project, ar fi deținută în realitate de Liviu Dragnea.
Două dintre contracte – pentru DJ 701 și DJ 506, proiecte pe bani europeni și cofinanțate de statul român – au dus la deschiderea unui dosar penal, la recomandarea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).
Fondurile fraudate în cele două proiecte ser idică la aproape 21 de milioane de euro.
