Comisia Europeană a acuzat miercuri oficial Gazprom – principalul furnizor de gaz în Europa – că a încălcat regulile comunitare antitrust, se arată într-un comunicat al CE. Instituţia comunitară argumentează că Gazprom şi-a folosit puterea de piaţă pentru a face presiuni asupra companiilor şi guvernelor europene.
În urma investigației desfășurate de Comisie, opinia preliminară a acesteia este că Gazprom împiedică concurența pe piețele aprovizionării cu gaze din opt state membre: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia.
În urma anchetei, Comisia constată că gigantul energetic rus aplică o strategie abuzivă pe aceste pieţe:
- Gazprom impune restricții teritoriale în cadrul acordurilor de aprovizionare încheiate cu angrosiști și cu anumiți clienți industriali din țările menționate anterior.
Printre aceste restricții se numără interdicțiile de export și clauzele care impun utilizarea gazelor achiziționate pe un anumit teritoriu (clauzele de destinație).
Gazprom a recurs și la alte măsuri care au împiedicat fluxul transfrontalier de gaze, cum ar fi impunerea obligației ca angrosiștii să obțină acordul Gazprom pentru a putea exporta gaze și refuzul acesteia, în anumite situații, de a schimba locul în care ar trebui să fie livrate gazele. Comisia consideră că aceste măsuri împiedică schimburile comerciale libere de gaze în cadrul Spațiului Economic European (SEE);
- Aceste restricții teritoriale au dus la creșterea prețurilor gazelor și i-au permis companiei Gazprom să aplice o politică de prețuri neloială în cinci state membre: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. Comisarul Vestager a arătat că diferenţa de preţ în unele state faţă de altele a ajuns chiar şi la 40%.
Compania rusă a impus angrosiștilor prețuri care sunt semnificativ mai mari în comparație cu costurile suportate de Gazprom sau cu prețurile de referință.
Aceste prețuri neloiale sunt generate, parțial, de formulele de stabilire a prețului utilizate de Gazprom, care indexează prețurile gazelor indicate în contractele de aprovizionare pe baza prețului unui coș cu produse petroliere, oferind astfel Gazprom avantaje nejustificate asupra clienților săi;
- Comisia mai arată că este posibil ca Gazprom să profite de poziția sa dominantă pe piață prin condiționarea furnizării de gaze către Bulgaria și Polonia de obținerea unor angajamente de altă natură din partea angrosiștilor în ceea ce privește infrastructura de transport al gazelor.
De exemplu, furnizarea de gaze a fost condiționată de realizarea de investiții într-un proiect de gazoduct promovat de Gazprom sau de acceptarea consolidării controlului pe care Gazprom îl exercită asupra unui gazoduct.
„Menținerea unor piețe naționale ale gazelor separate a permis companiei Gazprom să impună prețuri pe care le considerăm, în această etapă, a fi neloiale. În cazul în care îngrijorările noastre sunt confirmate, Gazprom va trebui să facă față consecințelor juridice care decurg din comportamentul său”, a afirmat comisarul european pentru concurenţă, Margrethe Vestager.
Anchetă începută în 2012 – procedurile următoare
Comisia a inițiat procedura oficială împotriva Gazprom în august 2012.
Comunicarea de miercuri a CE reprezintă o etapă oficială a investigațiilor realizate de Bruxelles în cazurile în care suspectează încălcarea normelor antitrust ale UE.
Comisia informează în scris părțile vizate cu privire la obiecțiile formulate împotriva lor, iar părțile pot răspunde în scris la acestea.
Reprezentanţii Gazprom pot examina documentele din dosarul întocmit de Comisie cu privire la investigație. Compania rusă are acum la dispoziție 12 săptămâni pentru a formula un răspuns la comunicarea privind obiecțiile și poate solicita, de asemenea, o audiere pentru a-și prezenta argumentele. Comisia ia o decizie finală numai după ce părțile și-au exercitat dreptul la apărare.
Nu există niciun termen legal care trebuie respectat de serviciile Comisiei pentru finalizarea investigațiilor antitrust în cazurile de practici anticoncurențiale. Durata unei investigații antitrust depinde de o serie de factori, printre care se numără complexitatea cazului, măsura în care întreprinderea în cauză cooperează cu Comisia și exercitarea dreptului la apărare.
Replica Rusiei
Gazprom a respins, imediat după anunţul public al Comisiei, acuzaţiile şi a afirmat că se asteaptă ca acest caz să fie rezolvat la nivel interguvernamental.
„Gazprom consideră nefondate obiecţiile Comisiei Europene”, se arată într-o declaraţie a companiei ruse, în care reprezentanţii acesteia insistă că preţul şi politice gazprom sunt în concordanţă cu legislaţia comunitară.
În plus, gigantul energetic rus a arătat că a respectat legislaţia din statele în care a încheiat contracte şi standardele pe care le au şi alte companii de profil.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a insistat şi el asupra faptului că legile din statele membre şi comunitare au fost respectate la momentul încheierii contractelor.
„După ce UE a adoptat aşa-sizul pachet trei pentru energie au fost încercări şi ele continuă acum, de a aplica acele reguli retrospectiv şi retroactiv contractele vechi. Este absolut inacceptabil”, a afirmat ministrul rus.
O decizie economică, o decizie politică
Comisarul Margarethe Vestager a insistat că această acuzare a gazprom şi această acţiune nu are niciun substrat politic, însă nu poate fi ignorat faptul că UE şi Rusia se află în relaţii recvi după invadarea Crimeei şi destabilizarea Ucrainei de către Rusia.
Preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a salutat decizia Comisiei afirmând că “era şantajului Kremlinului susţinut economic a ajuns la final”.
Totuşi, comisarul Vestager a subliniat că investigaţia a început dinaintea anexării Crimeei de către Rusia şi că, în ciuda faptului că unii vor citi ancheta şi în cheie politică, nu este una de acest gen.
„Până la urmă, cu această investigaţie care porneşte de la principii economice se rezolvă şi efectul politic al preţurilor practicate de Gazprom”, a comentat, pentru cursdeguvernare.ro, Otilia Nuţu, expert în energie la think-tank-ul Expert Forum. „Instrumentul economic rezolvă şi şantajul politic, pentru că Gazprom solicita preţuri mai mici prietenilor politici şi mai mari ţărilor neprietene”, afirmă expertul român.
Urmările investigaţiei Comisiei – ricoşeu în Ucraina
Gazprom a angajat, de ani buni, o companie de PR de la Bruxelles şi are o mulţime de lobby-işti în capitala Uniunii Europene. Potrivit EUobserver, aceştia au avut în zilele anterioare – când deja apăruse informaţia pe surse asupra deciziei de miercuri a Comisiei – întâlniri cu presa internaţională acreditată la Bruxelles.
Ei au afirmat că dacă Rusia va considera prea dură poziţie Comisiei, vor exista consecinţe în Ucraina.
G-Plus, firma de lobby angajată de Gazprom, le-a spus, informal, jurnaliştilor că gigantul rus este surprins de intenţiile Comisiei Europene, pentru că s-ar fi arătat dispus, săptămâna trecută, la rezolvarea pe cale amiabilă a situaţiei.
În plus, firma de lobby a arătat că Gazprom are un motiv în plus de nedumerire, cu atât mai mult cu cât a acceptat recent reducerea preţului la gaz pentru Ucraina până la sfârşitul lunii iunie şi fiindcă Rusia respectă acordurule Minsk II. Astea nu sunt decât semne de reapropiere a rusiei de Ue, argumenteazî reprezentanţii companiei ruse.
În schimb, dacă Rusia percepe ca dură poziţia Comisiei, atunci înţelegerea pentru Ucraina s-ar ptuea diminua, a avertizat Moscova.
Gazprom plăteşte firma de lobby cu 300.000-350.000 de euro pe an.
