Uniunea Europeană pune la cale negocieri privind schimburile comerciale cu țările din zonele care nu vor mai fi acoperite de tratate similare ale SUA.
Sunt vizate numeroase pieţe, începând cu Noua Zeelandă și Australia până la Mexic și țările Mercosur. Va avea de depăşit concurenţa Chinei în acest sens, potrivit unei analize Reuters.
Dacă retragerea Administraţiei Donald Trump din alianţa comercială cu ţările Pacificului de vest nu a fost chiar un dar, a fost totuşi al doilea cel mai bun lucru după acesta – spune analiza citată, realizată după un interviu cu comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmstrom.
„Nu găsesc că este un dar (ceea ce face) preşedintele Donald Trump”. Totuşi, „alte ţări văd că au nevoie de prieteni noi şi de alţi aliaţi, aşa că da, (decizia americană) a crescut interesul pentru cooperarea cu Europa”, a spus Cecilia Malmstrom pentru Reuters.
De asemeni, SUA vrea să renegocieze tratatul NAFTA, cu Mexic şi Canada, dar UE de asemenea îşi îndreaptă atenţia spre Maxic, ca şi spre alianţa comercială Mercosur, în care se remarcă Brazilia şi Argentina.
Cota UE din totalul schimburilor comerciale globale a scăzut în 2016 la 16,8%, de la 18,8%, în condiţiile în care se luptă cu o creştere economică redusă şi cu un şomaj ridicat. Vin din urmă SUA cu o cotă de 15% şi China cu 13,4%.
Dacă Europa nu inversează tendinţa, va pierde statutul cel mai mare bloc comercial al lumii, când Marea Britanii, a cincea cea mai mare economie mondială, va păsăsi uniunea în 2019, editorialistul Reuters.
Dar dacă planurile europene pentru noi tratate comerciale se îndeplinesc, UE va căpăta un acces mai bun la pieţe cu trei miliarde de consumatori, care acoperă jumătate din producţia globală.
Deja UE şi Japonia au încehiat un acord de principiu privind propriul tratat de liber schimb (JETA), dar oportunităţile sunt mult mai mari. După retragerea SUA din parteneriatul transpacific TPP, UE caută să încheie tratate cu Australia și cu alte țări asiatice, inclusiv Malaezia și Indonezia.
Competiția
Concurenţa dintre marile blocuri economice pentru a-și asigura condiții comerciale avantajoase este doar accentuată de noua atitudine a SUA.
„Tarifele de import sunt deja scăzute în economiile dezvoltate și accentul negocierilor se pune acum mai ales pe standardele după care pentru firme va deveni mai ușor și mai ieftin să facă afaceri pe diferite piețe, cu evitarea nevoii de a defini produse special pentru a satisface anumite reguli locale, că este vorba de mașini sau de brânză”, notează Reuters.
Și, în vreme ce China caută să-și sporească influența în lume, UE și SUA se luptă pentru a-și impune propriile seturi de standarde.
Tratatele actuale ale SUA cuprind o treime din producția lumii și mai puțin de 700 de milioane de oameni, fără vreo perspectivă de a fi reînnoite în apropierea expirării. Tratatul bilateral SUA – Japonia nu mai este de actualitate, pentru că aceasta din urmă nu îi mai poate oferi celei dintâi concesiile agricole, după ce a agreat cererile europene.
Pe de altă parte, China are ambiția de a domina comerțul global și vrea, de pildă, să-și crească controlul asupra proprietăți iporturilor internaționale, subminând totodată pozițiile europene în privința industriei navlosirii (shipping), spune analiza Reuters.
Pe de altă parte, a devenit o prioritate pentru UE de a stăvili, în interiorul graniţelor sale, expansiunea economică a Chinei.
