Codul Fiscal ar putea fi finalizat în Parlament până la finalul acestei luni, însă nu va fi aprobat fără acordul Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, a declarat luni ministrul Finanţelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, în cadrul Forumului Regional al Apei Dunărea – Europa de Est 2015.
Declarația de luni a ministrului Teodorovici semnifică faptul că, în Camera Deputaților (cameră decizională), parlamentarii vor modifica o serie de prevederi ale proiectului, așa cum s-a întâmplat deja la Senat, unde majoritatea parlamentară a eliminat o parte din facilitățile introduse de guvern în proiectul de Cod Fiscal. Cel mai important amendamentaprobat în Senat este cel prin care se renunță la măsura reducerii accizelor la combustibil.
Reprezentanții FMI au transmis la începutul lunii iunie opoziția față de anumite prevederi ale noului Cod fiscal, aprobat de guvern la mijlocul lunii februarie 2015, din cauză că tăierea cheluielilor pentru compensarea măsurilor de relaxare fiscală nu va fi suficientă să acopere golul generat la buget începând de anul viitor.
Speranțele ministrului Teodorovici
”Avem şansa să încheiem în această lună, în Parlament, Codul Fiscal, dar nu va fi aprobat decât cu acordul Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi al Băncii Mondiale. Este foarte important ca acest cod să fie agreat de partenerii noştri internaţionali pentru a-i da consistenţă şi credibilitate”, a fost declarația ministrului Finanțelor.
Ministrul Teodorovici a vorbit și despre interesul deblocării acordului cu FMI, despre care a spus că se aşteaptă ca la întâlnirea miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană, din 14 iulie, să se anunţe că România este din nou în acord cu Fondul Monetar Internaţional şi are şanse să îl încheie su succes, şi că va încheia anul cu bugetul în ţintele de deficit asumate, anunță Agerpres.
Care sunt obiecțiile FMI
O misiune tehnică formată din reprezentanţii FMI, CE şi Banca Mondială s-a aflat la Bucureşti în perioada 19-26 mai, având întrevederi în principal la Guvern, Parlament şi BNR pentru discuţii pe marginea măsurilor de relaxare fiscală prevăzute în proiectul noului Cod Fiscal.
Reprezentantul FMI rezident în România, Guillermo Tolosa a arătat precizat oficialilor români că deficitul bugetar în 2016 este considerabil, estimând astfel că proiectul de Cod Fiscal în forma actuală va trebui revizuit semnificativ, întrucât doar prin tăierea cheltuielilor pentru compensarea măsurilor nu se va acoperi golul creat.
El a sugerat că unele măsuri ar trebui eliminate, revizuite sau amânate.
(Citiți și:”Reprezentantul FMI în România: Proiectul de Cod Fiscal trebuie revizuit semnificativ pentru încadrarea în ținta de deficit”)
În ceea ce privește deblocarea Acordului cu FMI, Guillermo Tolosa a anunțat: ”Cu certitudine, sectorul de energie este în mijlocul preocupărilor noastre, are pierderi mari şi credem că trebuie să avem o înţelegere profundă de ce există aceste pierderi şi să se ia măsuri pentru a rezolva problemele. (…) Recomandăm Guvernului să întreprindă studiile şi analizele necesare pentru a restabili viabilitatea acestor companii (Oltenia şi Hunedoara – n.r.) pentru că acum sunt compromise”.
Amnistia fiscală, o incertitudine
Cu legătură la noile legi care vor guverna fiscalitatea, un alt proiect guvernamental cu impact bugetar se referă la ”amnistia fiscală”, promovată de guvern prin intermediul unui proiect de lege pe data de 13 mai, care deocamdată nu a fost promovat de Parlament.
Termenul nu foarte clar de adoptare este o consecință a faptului că deputații urmează să modifice în comisii textul guvernului, care astăzi stabilește ca ”T 0” data de 1 iulie, dată deja depășită.
În paralel cu derularea procedurii legislative care urma să anuleze deciziile Fiscului în materie, ANAF a continuat în teren acțiunile de control ”țintite” asupra profesiilor liberale, ridicând semne de întrebare asupra adoptării acestui proiect de lege.
(Citiți și: ”Legile fiscalității trenează în Parlament – ANAF are o nouă țintă în vizor: programatorii”)
Problemele nerezolvate din Codul de procedură fiscală
Dacă opoziția FMI se manifestă în legătură cu Codul fiscal, mediul de afaceri are probleme cu Codul de procedură fiscală, care legiferează practic liberul arbitru al ANAF, lipsind o orientare pro- business.
- Principiul ”In dubio contra fiscum” cerut de mediul de afaceri, potrivit căruia orice neclaritate a legii este interpretată în folosul contribuabilului, a fost preluat în sensul său contrar, adică neclaritățile se interpretează numai în spiritul și sensul dorit de legiuitor, iar acesta este, fără echivoc: statul trebuie să încaseze bani de la contribuabili.
- Termenele de răspuns ale ANAF la solicitările adresate acestuia de agenții economici au fost majorate.
- Nu există sancțiuni pentru situațiile în care ANAF nu răspunde în termen la aceste solicitări.
- Pe lângă penalități și dobânzi datorate Fiscului, Codul de procedură fiscală introduce și noțiunea de penalitate de nedeclarare, care se aplică ”nediscriminatoriu” și celor care fac acest lucru cu intenție, și celor care greșesc.
- În situația în care un agent economic câștigă în instanță un proces împotriva ANAF, Fiscul este obligat să restituie sumele reținute, dar nu este obligat să plătească dobânzi decât dacă acestea sunt cerute în instanță.
- Contestarea unei decizii de impunere nu aduce și suspendarea executării silite.
- Reeșalonarea datoriilor, care ar da statului mai multe șanse să recupereze debite, se face foarte greu. O soluție viabilă ar fi ca debitorului să i se dea posibilitatea să gireze cu patrimoniul plata acestor debite.
(Citiți și: ”Codurile fiscalității: 15 probleme de rezolvat pe ultima sută de metri”)
Propunerile inițiale ale guvernului în materie de fiscalitate
Potrivit proiectului de modificare pentru Codul Fiscal, cota standard de TVA va scădea de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 18% începând cu 1 ianuarie 2018. De asemenea, impozitul pe construcţii speciale urmează să fie eliminat din 2016 iar cota unică de impozitare ar putea scădea de la 16% la 14% de la 1 ianuarie 2019.
Alte modificări vor fi aplicate pentru sectorul microîntreprinderilor, unde cota de impozitare pentru microîntreprinderile fără salariaţi va fi de 3% din venituri plus 1.530 de lei pentru fiecare trimestru pentru care se datorează impozit.
Cotele de impozitare vor fi de 1% pentru microîntreprinderile care au peste doi salariaţi, inclusiv, de 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat şi de 3% pentru microîntreprinderile care se află în anumite situaţii înscrise în registrul comerţului -dizolvare urmată de lichidare, inactivitate temporară, declarare pe proprie răspundere a nedesfăşurării de activităţi la sediul social/sediile secundare.
Contribuţiile de asigurări sociale la angajat urmează să se reducă de la 10,5% la 7,5%, de la 1 ianuarie 2017, iar cele datorate de angajator de la 15,8% la 13,5%.
