duminică

21 aprilie, 2024

14 august, 2018

Costul investiţiei în reactoarele 3 şi 4 de la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă este estimat în prezent la cinci miliarde de euro, spune „Strategia revizuită de continuare a proiectului unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă”, publicată de Nuclearelectrica.

Estimarea este inferioară celei din studiul de fezabilitate realizat de Ernst & Young în 2012, de 6,45 miliarde de euro, estimare care urma să fie actualizată de un nou studiu.

Reprezentanţii Nuclearelectrica şi ai companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat, în noiembrie 2015, Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea unităţilor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă.

(Citiți și: România nucleară / Miza reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă: de la interesul strategic la interesul investitorilor)


Autorităţile analizează măsurile prin care se poate acoperi finanţarea.

Una dintre posibilităţile de acoperire a costurilor ar fi modificarea legislaţiei astfel încât să existe „posibilitatea contractării, de către societatea de proiect, a energiei electrice înainte de obţinerea licenţei de producător, atât pe platforma OPCOM (bursa de energie), cât şi în afara acesteia”, spune documentul citat.

Ar urma, astfel, să aibă loc vânzare în avans de electricitate, ce ar putea fi realizată prin „dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferenţă), model utilizat în cadrul reformei pieţei de electricitate din Marea Britanie, care are în vedere susţinerea investiţiilor din domeniul energetic în capacităţi de producţie cu emisii reduse de carbon”.

Producătorii de energie electrică sunt obligaţi încă din 2009 să vândă întreaga cantitate de energie pe bursa de profil, transparent şi nediscriminatoriu, în urma scandalurilor din anii anteriori legate de faptul că energia era vândută prea ieftin așazișilor „băieţi deştepţi”.


Totodată, este analizată și „posibilitatea garanţiei de stat drept un instrument necesar pentru securizarea finanţării investiţiilor mari de infrastructură energetică, care aduc plus valoare în plan economic şi social, cu condiţia respectării legislaţiei interne şi europene privind ajutorul de stat şi cu încadrarea în plafonul de garanţii agreat cu organismele financiare internaţionale”.

Investitorul majoritar

În principal, asigurarea finanțării investiţiei se bazează pe „atragerea în mod transparent a capitalului privat al unui IP (investitor privat majoritar – n.r.) cu bonitate şi forţă financiară, dar şi capabilitate tehnologică, care are disponibilitatea să îşi asume riscurile potenţiale în faza de execuţie pentru a beneficia de energie competitivă şi sigură pe termen lung (cel puţin 50 de ani) în faza de exploatare”, potrivit documentului.

Urmează să se înființeze o Societate de Proiect („Joint Venture sau JV”), în care Nuclearelectrica va deține 49% din acțiuni, restul fiind ale investitorului selectat.

Societatea JV va fi „premergătoare societății de tip IPP (Producător independent de energie – IPP), care va deține cele două reactoare.

Nuclearelectrica (SNN) „va avea dreptul dar nu și obligația de a încheia un Contract de exploatare și întreţinere („O&M”) cu Societatea IPP pentru operarea Unităţilor 3 şi 4 pe durata exploatări comerciale a Unităţilor 3 şi 4 pe baza unui Acord Cadru de Nivel al Serviciilor Prestate („SLA”) și principiilor de cost plus marja comparabile cu piaţa, ale cărui termeni și condiţii detaliate se vor negocia ulterior constituirii JV; un astfel de contract poate fi supus unei verificări independente din partea unui auditor financiar, pentru verificarea tranzacţiilor cu părţile afiliate”.

Strategia spune că realizarea reactoarelor 3 şi 4 este necesară pentru a înlocui capacităţile care vor ieşi din uz în următorii ani.

Pe de altă parte, însă, ar urma să aibă loc și retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă, proiect aprobat in septembrie 2017 și evaluat între 1,2 și 1,5 miliarde de euro, potrivit unei declarații din aprilie 2018 a directorului general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghita.

De la retehnologizarea reactorului 1 se aşteaptă prelungirea cu 30 de ani a duratei de viaţă a acestuia.

Decărcaţi de AICI „Strategia revizuită de continuare a proiectului unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă”

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: