Vasile Ciurchea pleacă de la conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) cu 15 luni înainte de i se încheia mandatul (iunie 2017).
Potrivit propriilor declarații, nu au existat presiuni asupra sa, dar s-a săturat să fie „denigrat”. Lasă în urmă cardul electronic de sănătate funcțional, teoretic, dar cu probleme uriașe, practic.
Vasile Ciurchea, numit membru în CA și președinte al CNAS în iunie 2014, cu un mandat de trei ani, face parte din sistem: a mai condus Casa între ianuarie 2007 și februarie 2009, iar înainte a fost director general al CNAS.
El și-a depus demisia luni, fără a anunța ce va face în continuare: “În urmă cu câteva minute am ieşit de la Guvern. Mi-am înaintat demisia, este o decizie unilaterală, nu au existat presiuni. Pur şi simplu îmi ajunge. Nu mai suport atâta denigrare. Nu ştiu ce voi face mai departe”, a declarat Vasile Ciurchea, potrivit Realitatea Tv.
Cardul electronic de sănătate
Cel mai mare scandal traversat de Vasile Ciurchea pe perioada acestui mandat întrerupt abrupt este cel al funcționării cardurilor de sănătate.
Lansat din primâvara anului trecut, sistemul cardului electronic a picat chiar din prima zi, dar a devenit obligatoriu pe 1 septembrie, în pofida numeroaselor nereguli de funcționare.
Furnizorii de servicii medicale acuză că întregul sistem informatic al Casei funcționează cu sincope și le produce pierderi, fiindcă CNAS nu decontează ceea ce nu este înregistrat la timp în sistem, fie că este vorba de consultații la medicul de familie, fie de rețete.
Până acum, sistemul cardului a picat de câteva zeci de ori, însă o singură dată a recunoscut Casa, oficial, că s-a întâmplat acest lucru – anul acesta, în februarie.
Medicii de familie, principalii afectați, i-au reproșat de nenumărate ori președintelui CNAS că s-a grăbit cu introducerea cardului electronic de sănătate, deși erau cunoscute blocajele serverului central și problemele de comunicare între softuri.
“I-am reproșat în primul rând felul în care comunică. Nu el a adus cardul de sănătate, dar felul în care l-a implementat și a grăbit introducerea lui, apoi a negat problemele pe care le are” sunt prinicpalele motive ce i-au fost reproșate de către medicii de familie, potrivit Sandrei Alexiu, vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei.
Pentru a putea deconta serviciile medicale efectuate în timpul căderilor sistemului, CNAS a dezvoltat sistemul offline, despre care medicii susțin că etste o cârpeală cu efecte care-i costă pe medici.
Dacă sistemul nu funcționează :
- Nu se poate verifica dacă pacientul este asigurat sau nu (în Sistemul Informatic Unic Integrat – SIU)
- Nu se poate vedea dacă pacientul figurează internat în acel moment (există astfel de cazuri), situație în care medicul de familie nu îi poate elibera rețetă
- Nu se poate vedea, de exemplu, dacă pacientul a luat în urmă cu câteva zile trei medicamente de la un alt medic, situație în care ar trebui să îi prescrie doar patru, dacă maximum este de șapte pe lună
După introducerea sistemului cardului electronic (CEAS) au început să pice și componente ale platformei care înainte funcționau perfect, precum prescripția eelectronică (SIPE), care a început și ea să se blocheze regulat.
Unele dintre erorile de la SIPE sunt hilare, acuză medicii de familie: sistemul anunță că nu există casa de asigurări a unui județ, că “pacientul este pe lista neagră” (nimeni nu știe ce înseamnă această listă) etc.
Blocajul cardului de sănătate, care dă peste cap programul de consultații din cabinetele medicilor și din spitale, nu va putea fi rezolvat până când nu va fi contractată mentenanța sistemului, potrivit unor surse cursdeguvernare.ro. Chiar și atunci, însă, s-ar putea să fie nevoie de un nou soft, fiindcă cel de acum este conține mai multe improvizații pe sistemul de bază, care a costat aproximativ 25 de milioane de euro.
Reamintim că Novensys Corporation, cea care ar fi trebui să se ocupe de mentenanța și de corecțiile arhitecturii software a intrat în insolvență în decembrie 2014.
Grevă japoneză în sistemul de sănătate
Demisia lui Vasile Ciurchea vine exact în prima zi de grevă japoneză a personalului din sănătate. Ion Cotojman, președintele Federației Sanitare Hipocrat, organizatoarea protestului numit „Primăvara medicală”, declara pentru cursdeguvernare.ro că, la ora prânzului, lucrau cu banderolă la braț aproape toți medicii din cel puțin 30 de județe.
Per total, peste 20.000 de medici, adică aproximativ jumătate dintre medicii din sistemul public, s-au aflat luni în grevă japoneză.
Revendicările:
- aplicarea grilei din Legea 284 din 2010 privind salarizarea unitară – conform acesteia, o îngrijitoare din spital ar trebui să câștige 1.365 lei (la un salariu minim pe economie de 1.050), iar un medic primar – 6.058 lei
- respectarea normei legale de muncă. Din cauza deficitului de personal, medicii și asistenții lucrează mult peste ceea ce permite legea – medicii au 20 de ore de gardă pe lună în programul normal de lucru, dar sunt obligați să facă și 90 de ore în plus.
- plata corectă a orelor suplimentare – acestea sunt plătite cu doar 25% (nu cu minimum 75% din costul pe oră, cum spune Codul Muncii), dar nu la valoarea actuală, ci raportat la salriile din 2009.
Protestul va continua în forma aceasta până pe 7 aprilie, când este Ziua Internațională a Sănătății, iar dacă negocierile cu Ministerul Sănătății nu vor aduce creșterile de venituri dorite în sistem, de pe 11 aprilie se va trece la greva de avertisment: „Timp de două ore pe zi, medicii vor pune jos parafa”, a explicat pentru cursdeguvernare.ro Ion Cotojman.
Premierul Cioloș despre posibilitatea creșterii salariilor: Nu putem dezechilibra situația financiară actuală
Premierul Dacian Cioloș a declarat luni, într-o conferință de presă organizată la Alba Iulia, că Executivul nu-și permite să dezechilibreze situația financiară actuală: „Cunoașteți bine bugetul care a fost aprobat de Parlament la sfârșitul anului trecut și am spus că în acel buget trebuie să lucrăm. Deci acesta e bugetul. Nu avem de unde să luăm mai mult, decât la rectificare, dacă luăm de la un alt domeniu (…)
Deci, nici nu putem să ne permitem să dezechilibrăm situația bugetară și să dăm acest semnal negativ în exterior, care să afecteze și situația economică a României, pentru că percepția privind echilibrul bugetar are un impact foarte mare și asupra investițiilor care se fac în țară”.
Medicii de familie din SNMF nu vor semna contractul – cadru pe 2016
La protestul sindicaliștilor din Federația Hipocrat s-au alăturat medici și personal medical neafiliat, și chiar medicii de familie.
Sandra Alexiu, vicepreședinte Societatea Națională de Medicina Familiei a declarat pentru cursdeguvernare.ro că medicii de familie din SNMF nu vor semna contractul – cadru pentru 2016, fiind nemulțumiți, în primul rând, de noua scădere a bugetului alocat pentru medicina primară – 5,8% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), comparativ cu 6,5% în 2015.
SNMF are aproximativ 6.000 de membri din totalul depeste 12.000 de medici de familie din România.
FNUASS este anul acesta de 26,352 miliarde de lei, adică aproape 6 miliarde de euro:
Ultimul scandal – concursul pentru direcțiile județene, pe care nu l-a promovat niciun candidat
La începutul lunii martie a fost organizat concursul pentru posturile de președinte ale celor 42 de case județene de sănătate, dra niciunul dintre cei 47 de candidați nu a reușit să promoveze examenul scris.
Rezultatele concursului:
- Dintre cei 47 de participanți, niciunul nu a trecut de proba scrisă, care i-ar fi dus în etapa finală, interviul.
- Un singur concurent s-a apropiat de 50 de puncte, în condițiile în care minimul necesar pentru promovarea concursului a fost de 70 de puncte din 100.
- De asemenea, doar 6 dintre concurenți au reușit să obțină peste jumătate din punctajul câștigător (peste 35 de puncte).
- 27 dintre candidați conduc în momentul de față casele de asigurări județene.
