Liderii UE vor ca Grecia să rămână în zona euro, dar să-şi respecte angajamentele, a declarat, aseară, la finalul reuniunii informale a Consiliului European, preşedintele acestui for, Herman Van Rompuy. Rompuy a precizat că este esenţial ca Grecia să continue reformele vitale, pentru a putea depăşi problemele economice.
Criza euro a dominat discuţiile de aseară, în contextul temerilor că Grecia ar putea ieşi din zona care foloseşte moneda unică, iar Eurolandul se pregăteşte deja pentru un astfel de scenariu.
„Vrem ca Grecia să rămână în euro, dar în acelaşi timp să-şi respecte angajamentele”, a spus Van Rompuy, la Bruxelles. „Suntem perfect conştienţi de eforturile semnificative pe care le-au făcut deja cetăţenii greci. Dar zona euro a dovedit deja solidaritate într-o măsură considerabilă, împreună cu FMI, şi a acordat aproape 150 de miliarde de euro, din 2010 până acum”, a explicat oficialul european.
El a mai spus că UE va lua măsuri pentru ca Grecia să revină la creşterea economică şi la crearea de noi locuri de muncă. Dar sunt necesare „reforme vitale”, a insistat Rompuy, adăugând că acestea ar fi o garanţie pentru un viitor mai prosper în zona euro.
Referindu-se la apropiatele alegeri anticipate din Grecia, din iunie, Rompuy a spus că se aşteaptă ca după scrutin, noul guvern grec să facă o alegere în acest sens.
Ieri, pieţele europene de capital au scăzut cu 2% din cauza temerilor că Greciaar putea părăsi zona euro. Rompuy, însă, a caracterizat discuţiile informale ca fiind „concentrate şi directe”. El a adăuat că a existat un acord în privinţa faptului că este nevoie de creştere economicp, dar şi de măsuri de stabilitate financiară, descrise ca fiind „două feţe ale aceleiaşi monede”.
Premierul britanic David Cameron a subliniat acordurile la care s-a ajuns ieri. „A fost o întâlnire bună, şi am căzut cu toţii de acord că rezolvarea problemelor de deficit şi creşetere economică nu sunt alternative, ci merg împreună. Trebuie să rezolvăm una, ca să o avem pe cealaltă”, a spus el.
În acelaşi timp, premierul interimar al Greciei PanagiotisPikrammenos a declarat că a primit sprijin din partea aproape tutoror membrilor UE. Liderii europeni au început summitul în prim-plan cu rezistenţa manifestată de Germania la intenţiile de alansa eurobonduri, pentru a flexibiliza criza euro. Cancelarul german Angela Merkel a spus că euro-obligaţiunile ar încălca Tratatele UE şi nu ar contirbui la o creşetere economică.
„Creştere” – dar în accepţiuni diferite
Preşedintele Franţei, însă, Francois Hollande, a fost de părere că ar trebui luată în calcul această opţiune a eurobondurilor, iar premierul irlandez Enda Kenny a precizat că ideea trebuie discutată. Merkel precizase anterior că orice decizie se va lua, ea nu va fi una formală,ci va fi doar orientativă, consultativă pentru summitul Consiliului European din 28-29 iunie.
Liderii au căutat căi de a lărgi piaţa internă europeană, de a creşete mobilitatea pieţei muncii din Europa şi de a cheltui mai bine fondurile Băncii Europene pentur Investiţii pentru divers eproiecte. Astfel de măsuri ar stimula creşeterea, a precizat Merkel. Summitul a fost prima oportunitate pe care a avut-o noul lider de la Elysee de a propune schimbarea accentului de pe măsurile de austeritate spre cele de creşetere economică, un mesaj-cheie pentru alegătorii săi francezi, care l-au susţinut în scrutinul prezidenţial din 6 mai.
La finalul reuniunii, premierul italian Mario Monti a declarat că majoritatea statelor membre au susţinut poziţia exprimată de Francois Hollande. Succesorul lui Nicolas Sarkozy la conducerea Franţei nu mai crede în legătura franco-germană şi consideră că Germania nu ar trebui să fie vioara întâi în ieşierea Europei din criză. Având în minte sprijinul exprimat de alte ţări membre, preucm şi apropierea alegerilor legislative din Franţa, în 17 iunie, Hollande a neglijat chiar şi tradiţionala întâlnire fraco-germană dinaintea summitului şi s-a întâlnit, în schimb, cu premierul spaniol Mariano Rajoy, la Paris.
„Relaţia cu Germania este foarte importantă, dar nu vreau să reping alte ţări, să leţin la distnaţă”, a spus Hollande. „Vreau ca Franţa să fie auzită şi sprijinită de alte state. Nu vreau ca relaţia cu Germania să fie ca un consiliu directoral, care impune altora ce să facă”, a explicat Hollande.
Germania, însă, vede creşterea altfel: „Euro-obligatiuni nu reprezinta o contributie la cresterea economica” – a fost poziţia cancelarului german Angela Merkel. Ea a adăugat că reţeta de creştere a Germaniei este dezvoltarea de scheme care să crească numărul locurilor de muncă. Şi că Europa nu poate evita recesiunea serioasă fără să consolideze o piaţă unică şi fără stimularea Băncii Europene de Investiţii.
