Cifrele productivității muncii și consecințele lor concrete: campioni europeni la creștere procentuală, mediocri la creștere absolută

de Marin Pana | 19.10.2016 .

productivitatePotrivit Eurostat, România este campioana UE a creșterii procentuale a productivității muncii în ultimii zece ani, cu un plus de 42%.

Am reușit să devansăm la numărul de euro rezultați pe ora lucrată Lituania ( +36%), Slovacia (+34%), Polonia (+31%) și Bulgaria (+30%).
Astfel, de la 5,7 euro în 2005 am urcat până la 8,1 euro pe oră în 2015 (vezi tabelul).

Vestea bună fiind deja dată, să vedem care sunt veștile mai puțin bune. Dat fiind nivelul foarte mic de plecare, nici măcar în aceste condiții nu am reușit să ajungem la productivitatea muncii înregistrată în urmă cu zece ani în Polonia sau în țările baltice. Ceea ce exprimă destul de elocvent decalajul de dezvoltare pe care îl avem de recuperat nu față de Occident ci față de colegele din fostul Bloc Estic.

Datele statistice europene arată că ne situăm în prezent cu eficiența activităților economice derulate undeva la jumătate față de Cehia și cu 40% sub nivelul din Polonia. Sau, dacă vreți, stăm de două ori și jumătate mai slab decât Grecia, singurul stat din UE care nu a reușit să-și îmbunătățească acest parametru esențial pentru economie iar consecințele se văd din plin.

tabel1

Și totuși, divergența crește…

Paradoxal, creșterea procentuală foarte ridicată Nu ne-a apropiat de rezultatele obținute de cea mai mare parte a statelor UE (marcate cu roșu) în același interval de timp.

Explicația este că diferența favorabilă, cumulată pe timp un deceniu în termeni absoluți, s-a situat exact la mijlocul clasamentului european, mult sub rezultatele înregistrate de state precum Slovacia, Lituania, Cehia dar și sub Spania, Germania sau Suedia.

Culmea statisticii este că, deși am fost primii la ritmul de creștere al productivității muncii, la aceast indicator am crescut în valoare absolută atât sub media europeană cât și sub media Zonei Euro (+2,4 euro/oră la noi față de +2,9 euro media EU28 și +3,4 euro media EA19). Prin urmare, deși poate părea bizar, am mers cel mai repede fără să ne apropiem de grupul din fața noastră.

Cert este că deși ritmul nostru de creștere a productivității muncii a fost de cam de cinci ori mai mare decât cel din Germania sau Franța, nivelul absolut al acestui indicator a crescut mai puțin decât în aceste state occidentale dezvoltate ( prin urmare, decalajul de eficiență a activității depuse s-a mărit în raport cu 12 state UE) iar actualmente stăm aproximativ de cinci ori mai slab.

În context, poate ar trebui ca factorii de decizie să nu mai stimuleze întreprinderile care au un nivel de productivitate sub media pe economie și să concentreze facilitățile către afacerile care vin cu o productivitate de la media europeană în sus. Altfel, nu vom reuși să ne apropiem de Occident și vom continua să avem o mare masă de angajați asistați social pentru că au venituri insuficiente.

(Citiți și: ”Salariile momentului. Diferență record între puterea de cumpărare și productivitatea muncii”)

Din păcate, datele statistice foarte clare nu ne împiedică să visăm la salarii care nu au cum să provină din rezultatele financiare obținute în sectorul productiv. La care se adaugă retribuții bugetare și pensii derivate din aceste salarii care nu cum să fie date la nivelurile reclamate ÎN LEI, deoarece nu vor putea fi susținute ÎN EURO. Desigur, ar mai exista și varianta extensivă a creșterii numărului de angajați pe economie dar, după cum vedem în evoluția acestuia, ea va rămâne să aibă un efect modest.

Dată fiind creșterea de productivitate tot mai anemică spre deloc (7,1% în 2013, 4,7% în 2014, 0% pe 2015 și -1,8% media pe primele șapte luni din 2016), alternativa creșterilor nominale de venituri mult peste creșterea de productivitate ( care ar trebui să devină un element central pentru comunicatele oficiale și dezbaterile publice, drept argument decisiv pentru orice acordare de beneficii sociale sau majorări de salarii bugetare) se anunță NESUSTENABILĂ.

Publicat la data de 19.10.2016 .

Un raspuns

  1. Ramon
    20.10.2016, 8:07 pm

    nu știu cum se poate calcula această productivitate raportată la 4,7 mln angajați. Câteva prețuri sunt vizibil mai mici decât în vestul Europei, ex pâinea, biletul de autobuz, de tren. Deci dacă un șofer de taxi ar fi plătit la 1 euro pe km (sau nush exact cât este) el ar produce dublu, dar cum nu are clienți să plătească acești bani, la aceeași muncă el este nevoit să se mulțumească cu un venit pe sfert. Apoi fiecare firmă este nevoită să țină un număr de birocrați care nu produc nimic, dar sunt plătiți din PIB ul întreprinderii. De aici posibil creșterea de mai sus, o folosire mai bună a angajaților prin concedieri, bani veniți din afară. Dacă sunt prețuri care au stat pe loc 10 ani (ouă, bere, pâinea ieftină) au fost și prețuri care s-au dublat, dar efectiv produsele au rămas aceleași

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Semestrul European: un rezumat pe România anului 2017. Datele Bruxelles-ului nu ”bat” deloc cu cele ale Bucureștiului

Comisia Europeană ( CE) arată în raportul de ţară 2017 referitor la România că, inversând tendinţa de consolidare, politica fiscală a devenit prociclică în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Lumea mirifică a salariilor și pensiilor din următorii 4 ani: ”we have a problem!”

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a confirmat săptămâna trecută într-o emisiune TV aplicarea creșterilor de pensii și salarii pe următorii patru ani, exact aşa...Citeste mai departe »

Marin Pana

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

Marin Pana

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »

Marin Pana

Comerțul exterior al anului 2016: Cu cine, ce, cât – de-am înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro

Deficitul comercial pe 2016 a fost de 9.956,8 milioane euro, cu circa 19% mai mare decât în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5190 lei
4.2856 lei
5.3429 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română