Cifrele productivității muncii și consecințele lor concrete: campioni europeni la creștere procentuală, mediocri la creștere absolută

de Marin Pana | 19.10.2016 .

productivitatePotrivit Eurostat, România este campioana UE a creșterii procentuale a productivității muncii în ultimii zece ani, cu un plus de 42%.

Am reușit să devansăm la numărul de euro rezultați pe ora lucrată Lituania ( +36%), Slovacia (+34%), Polonia (+31%) și Bulgaria (+30%).
Astfel, de la 5,7 euro în 2005 am urcat până la 8,1 euro pe oră în 2015 (vezi tabelul).

Vestea bună fiind deja dată, să vedem care sunt veștile mai puțin bune. Dat fiind nivelul foarte mic de plecare, nici măcar în aceste condiții nu am reușit să ajungem la productivitatea muncii înregistrată în urmă cu zece ani în Polonia sau în țările baltice. Ceea ce exprimă destul de elocvent decalajul de dezvoltare pe care îl avem de recuperat nu față de Occident ci față de colegele din fostul Bloc Estic.

Datele statistice europene arată că ne situăm în prezent cu eficiența activităților economice derulate undeva la jumătate față de Cehia și cu 40% sub nivelul din Polonia. Sau, dacă vreți, stăm de două ori și jumătate mai slab decât Grecia, singurul stat din UE care nu a reușit să-și îmbunătățească acest parametru esențial pentru economie iar consecințele se văd din plin.

tabel1

Și totuși, divergența crește…

Paradoxal, creșterea procentuală foarte ridicată Nu ne-a apropiat de rezultatele obținute de cea mai mare parte a statelor UE (marcate cu roșu) în același interval de timp.

Explicația este că diferența favorabilă, cumulată pe timp un deceniu în termeni absoluți, s-a situat exact la mijlocul clasamentului european, mult sub rezultatele înregistrate de state precum Slovacia, Lituania, Cehia dar și sub Spania, Germania sau Suedia.

Culmea statisticii este că, deși am fost primii la ritmul de creștere al productivității muncii, la aceast indicator am crescut în valoare absolută atât sub media europeană cât și sub media Zonei Euro (+2,4 euro/oră la noi față de +2,9 euro media EU28 și +3,4 euro media EA19). Prin urmare, deși poate părea bizar, am mers cel mai repede fără să ne apropiem de grupul din fața noastră.

Cert este că deși ritmul nostru de creștere a productivității muncii a fost de cam de cinci ori mai mare decât cel din Germania sau Franța, nivelul absolut al acestui indicator a crescut mai puțin decât în aceste state occidentale dezvoltate ( prin urmare, decalajul de eficiență a activității depuse s-a mărit în raport cu 12 state UE) iar actualmente stăm aproximativ de cinci ori mai slab.

În context, poate ar trebui ca factorii de decizie să nu mai stimuleze întreprinderile care au un nivel de productivitate sub media pe economie și să concentreze facilitățile către afacerile care vin cu o productivitate de la media europeană în sus. Altfel, nu vom reuși să ne apropiem de Occident și vom continua să avem o mare masă de angajați asistați social pentru că au venituri insuficiente.

(Citiți și: ”Salariile momentului. Diferență record între puterea de cumpărare și productivitatea muncii”)

Din păcate, datele statistice foarte clare nu ne împiedică să visăm la salarii care nu au cum să provină din rezultatele financiare obținute în sectorul productiv. La care se adaugă retribuții bugetare și pensii derivate din aceste salarii care nu cum să fie date la nivelurile reclamate ÎN LEI, deoarece nu vor putea fi susținute ÎN EURO. Desigur, ar mai exista și varianta extensivă a creșterii numărului de angajați pe economie dar, după cum vedem în evoluția acestuia, ea va rămâne să aibă un efect modest.

Dată fiind creșterea de productivitate tot mai anemică spre deloc (7,1% în 2013, 4,7% în 2014, 0% pe 2015 și -1,8% media pe primele șapte luni din 2016), alternativa creșterilor nominale de venituri mult peste creșterea de productivitate ( care ar trebui să devină un element central pentru comunicatele oficiale și dezbaterile publice, drept argument decisiv pentru orice acordare de beneficii sociale sau majorări de salarii bugetare) se anunță NESUSTENABILĂ.

Publicat la data de 19.10.2016 .

Un raspuns

  1. Ramon
    20.10.2016, 8:07 pm

    nu știu cum se poate calcula această productivitate raportată la 4,7 mln angajați. Câteva prețuri sunt vizibil mai mici decât în vestul Europei, ex pâinea, biletul de autobuz, de tren. Deci dacă un șofer de taxi ar fi plătit la 1 euro pe km (sau nush exact cât este) el ar produce dublu, dar cum nu are clienți să plătească acești bani, la aceeași muncă el este nevoit să se mulțumească cu un venit pe sfert. Apoi fiecare firmă este nevoită să țină un număr de birocrați care nu produc nimic, dar sunt plătiți din PIB ul întreprinderii. De aici posibil creșterea de mai sus, o folosire mai bună a angajaților prin concedieri, bani veniți din afară. Dacă sunt prețuri care au stat pe loc 10 ani (ouă, bere, pâinea ieftină) au fost și prețuri care s-au dublat, dar efectiv produsele au rămas aceleași

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

Marin Pana

Reintroducerea supraaccizei la carburanţi: riscurile mari versus rezultatele bugetare incerte

La începutul anului în curs, a fost eliminate supraacciza de 7 eurocenţi pe litru inclusă în acciza totală. Simultan, nivelul TVA a scăzut cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum s-au distribuit creșterile salariale în economia națională. Puterea de cumpărare – 1.017 euro pe lună

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna iunie 2017 a fost de 3.313 de lei cu 0,8% mai mic faţă de luna...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română