Cifrele productivității muncii și consecințele lor concrete: campioni europeni la creștere procentuală, mediocri la creștere absolută

de Marin Pana | 19.10.2016 .

productivitatePotrivit Eurostat, România este campioana UE a creșterii procentuale a productivității muncii în ultimii zece ani, cu un plus de 42%.

Am reușit să devansăm la numărul de euro rezultați pe ora lucrată Lituania ( +36%), Slovacia (+34%), Polonia (+31%) și Bulgaria (+30%).
Astfel, de la 5,7 euro în 2005 am urcat până la 8,1 euro pe oră în 2015 (vezi tabelul).

Vestea bună fiind deja dată, să vedem care sunt veștile mai puțin bune. Dat fiind nivelul foarte mic de plecare, nici măcar în aceste condiții nu am reușit să ajungem la productivitatea muncii înregistrată în urmă cu zece ani în Polonia sau în țările baltice. Ceea ce exprimă destul de elocvent decalajul de dezvoltare pe care îl avem de recuperat nu față de Occident ci față de colegele din fostul Bloc Estic.

Datele statistice europene arată că ne situăm în prezent cu eficiența activităților economice derulate undeva la jumătate față de Cehia și cu 40% sub nivelul din Polonia. Sau, dacă vreți, stăm de două ori și jumătate mai slab decât Grecia, singurul stat din UE care nu a reușit să-și îmbunătățească acest parametru esențial pentru economie iar consecințele se văd din plin.

tabel1

Și totuși, divergența crește…

Paradoxal, creșterea procentuală foarte ridicată Nu ne-a apropiat de rezultatele obținute de cea mai mare parte a statelor UE (marcate cu roșu) în același interval de timp.

Explicația este că diferența favorabilă, cumulată pe timp un deceniu în termeni absoluți, s-a situat exact la mijlocul clasamentului european, mult sub rezultatele înregistrate de state precum Slovacia, Lituania, Cehia dar și sub Spania, Germania sau Suedia.

Culmea statisticii este că, deși am fost primii la ritmul de creștere al productivității muncii, la aceast indicator am crescut în valoare absolută atât sub media europeană cât și sub media Zonei Euro (+2,4 euro/oră la noi față de +2,9 euro media EU28 și +3,4 euro media EA19). Prin urmare, deși poate părea bizar, am mers cel mai repede fără să ne apropiem de grupul din fața noastră.

Cert este că deși ritmul nostru de creștere a productivității muncii a fost de cam de cinci ori mai mare decât cel din Germania sau Franța, nivelul absolut al acestui indicator a crescut mai puțin decât în aceste state occidentale dezvoltate ( prin urmare, decalajul de eficiență a activității depuse s-a mărit în raport cu 12 state UE) iar actualmente stăm aproximativ de cinci ori mai slab.

În context, poate ar trebui ca factorii de decizie să nu mai stimuleze întreprinderile care au un nivel de productivitate sub media pe economie și să concentreze facilitățile către afacerile care vin cu o productivitate de la media europeană în sus. Altfel, nu vom reuși să ne apropiem de Occident și vom continua să avem o mare masă de angajați asistați social pentru că au venituri insuficiente.

(Citiți și: ”Salariile momentului. Diferență record între puterea de cumpărare și productivitatea muncii”)

Din păcate, datele statistice foarte clare nu ne împiedică să visăm la salarii care nu au cum să provină din rezultatele financiare obținute în sectorul productiv. La care se adaugă retribuții bugetare și pensii derivate din aceste salarii care nu cum să fie date la nivelurile reclamate ÎN LEI, deoarece nu vor putea fi susținute ÎN EURO. Desigur, ar mai exista și varianta extensivă a creșterii numărului de angajați pe economie dar, după cum vedem în evoluția acestuia, ea va rămâne să aibă un efect modest.

Dată fiind creșterea de productivitate tot mai anemică spre deloc (7,1% în 2013, 4,7% în 2014, 0% pe 2015 și -1,8% media pe primele șapte luni din 2016), alternativa creșterilor nominale de venituri mult peste creșterea de productivitate ( care ar trebui să devină un element central pentru comunicatele oficiale și dezbaterile publice, drept argument decisiv pentru orice acordare de beneficii sociale sau majorări de salarii bugetare) se anunță NESUSTENABILĂ.

Publicat la data de 19.10.2016 .

Un raspuns

  1. Ramon
    20.10.2016, 8:07 pm

    nu știu cum se poate calcula această productivitate raportată la 4,7 mln angajați. Câteva prețuri sunt vizibil mai mici decât în vestul Europei, ex pâinea, biletul de autobuz, de tren. Deci dacă un șofer de taxi ar fi plătit la 1 euro pe km (sau nush exact cât este) el ar produce dublu, dar cum nu are clienți să plătească acești bani, la aceeași muncă el este nevoit să se mulțumească cu un venit pe sfert. Apoi fiecare firmă este nevoită să țină un număr de birocrați care nu produc nimic, dar sunt plătiți din PIB ul întreprinderii. De aici posibil creșterea de mai sus, o folosire mai bună a angajaților prin concedieri, bani veniți din afară. Dacă sunt prețuri care au stat pe loc 10 ani (ouă, bere, pâinea ieftină) au fost și prețuri care s-au dublat, dar efectiv produsele au rămas aceleași

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română