Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, a recomandat, marți, României ca statul să acorde mai multe garanții la creditare întreprinderilor mici și mijlocii și în domeniile de activitate mai riscante, în care băncile ezită să acorde împrumuturi. Lagarde a susținut un discurs la Banca Națională a României înainte ca echipele tehnice să înceapă negocierea FMI-România pentru un nou acord stand-by, în care să fie prevăzută continuarea reformei companiilor de stat, după cum a spus șefa Fondului.
Principalele declarații ale Christinei Lagarde:
- Garanții de stat. Șefa FMI consideră că acordul Viena II privind menținerea expunerii bancare pe România nu a funcționat chiar bine, iar pentru un nou acord Viena, care va fi negociat mai departe, este nevoie ca statul român să se implice în economie pentru diminuarea riscurilor la creditar
„Am vorbit aseara despre programele Viena I şi Viena II, poate va fi nevoie şi de Viena III, este un lucru care va fi discutat de parteneri. Viena I a funcţionat bine, iar Viena II a funcţionat nu aşa de bine. Cred că sunt şi alte forţe care trebuie implicate, participarea statului care ar trebui să garanteze creditele pentru IMM-uri, dar şi pentru alte sectoare care nu par aşa prietenoase la risc cum ar vrea băncile. Vor mai fi câţiva ani până când băncile vor constitui acele fonduri tampon. (…) Această cultură ar trebui să minimizeze riscurile din economia reală şi să pună banii băncilor în ceea ce înseamnă economie reală şi mai puţin în produse sofisticate”.
- Viitorul acord FMI-România. „Vom fi foarte încântaţi să continuăm discuţiile cu autorităţile din România, pentru a ajuta la stabilizarea cadrului macroeconomic, care a fost restaurat cu mare eficienţă. Ştiu că nu a fost uşor, dar ar fi păcat să nu-l consolidaţi, să nu păstraţi acest cadru macroeconomic şi să culegeţi beneficiile acestuia pentru a consolida creşterea, a crea locuri de muncă şi să vă asiguraţi că tot poporul român beneficiază de aceste eforturi pe care a trebui să le facă. Noi nu impunem niciun fel de reţetă sau tratament, nu facem decât să negociem, vorbim cu autorităţile, respectăm opiniile pe care le au. Noi mergem apoi cu opiniile dumneavoastră, în faţa comunităţii internaţionale, care îşi ajută membrii atunci când aceştia au nevoie”.
- Liberalizarea prețului la energie. ”Aţi făcut foarte mult în ceea ce priveşte sectorul energetic şi al gazelor naturale şi liberalizarea energiei şi, oricât de dureros pare pe temen scurt, îşi va arăta roadele pe termen lung.
- Reforma companiilor de stat. „Sunt şi alte reforme care să vă ajute să fiţi mai competitivi şi România va avea o creştere mai mare, o creştere economică cu incluziuni şi aici mă gândesc la transport, la infrastructură. Banii trebuie să fie folosiţi bine pentru a ne asigura că toţi actorii folosesc bine banii şi, să ne gândim la companiile de stat. Rezolvarea situaţiei lor este foarte importantă, sunt ţinte pe care dumneavoastră trebuie să vi le stabiliţi şi lucruri pe care o să le discutăm la negocieri. (…) Acest set de reforme va face parte din noul program”.
- Șomajul din România. ”Dacă vă uitaţi, problemele nu sunt specifice doar României. Există, consider eu, o discriminare aici, şi mă refer la tinerii care nu au acces la piaţa muncii aşa cum ar trebui să aibă. Avem peste 20% tineri în şomaj, iar această situaţie este un strigăt al tinerilor către noi toţi”.
- Sursele de creștere pentru România. ”Creşterea economică este alimentată de trei locomotive – locomotiva externă, consumul intern şi investiţiile (cheltuielile de capital). Luând în considerare stadiul economiei româneşti, aceasta ar trebui să ia în calcul toate cele trei locomotive, pentru că dependenţa de una singură se poate transforma în dezechilibru. România este o piaţă cu un potenţial uriaş în Uniunea Europeană. 70% din exporturile sale se derulează pe această piaţă, iar aceasta este mai mult decât o oportunitate pentru îmbunătăţirea standardului de viaţă al populaţiei.
