China a replicat miercuri la taxele provizorii impuse de Bruxelles asupra panourilor solare chineze lansând o anchetă antidumping asupra vinurilor importate din Uniunea Europeană, agitând spectrul unui ‘’război comercial” cu Europa.
Decizia Beijingului riscă să afecteze producătorii europeni, într-un moment de criză în Europa. Valoarea totală a exporturilor de vinuri şi produse spirtoase europene spre China depăşeşte 1 miliard de euro. Primul exportator european spre China este Franţa, cu 140 de milioane de litri de vin vânduţi în 2012, pentru o sumă totală de 788 de milioane de dolari, conform serviciilor vamale chineze.
În plus, comerțul bilateral între UE și China a atins 546 miliarde dolari în 2012, dar deficitul comercial el Europei cu Beijingul a crescut simțitor, depășind 122 miliarde.
În replică la decizia Chinei, Comisia Europeană a dat asigurări că exporturile de vin europene spre China nu beneficiază de niciun fel de subvenții. “Comisia a luat notă de anunțul Chinei. Considerăm că este un anunț important la care vom răspunde”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Olivier Bailly. La rândul său, Roger Waite, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru agricultură, Dacian Cioloș, a precizat că “există subvenții pentru producția de vin din Europa, dar nu pentru exporturi”.
Piața din China a reprezentat destinația pentru 11,4% din exporturile de vin din UE, acestea având o valoare de 763 milioane de euro, potrivit cifrelor comunicate de Comisia Europeană. Principalele țări europene vizate sunt Franța, cu exporturi în valoare de 546 milioane de euro, Spania, cu 89 de milioane de euro și Italia, cu 77 de milioane de euro.
Miza europeană a divergențelor privind panourile solare: 30.000 de locuri de muncă
Comisia Europeană a anunţat marţi impunerea de taxe provizorii pe panourile solare chinezeşti, în pofida reticenţelor mai multor state ale Uniunii Europene şi a temerilor de represalii comerciale din partea Beijingului, care a adoptat și în trecut măsuri vizând produse europene în replică la decizii ale UE privind anchetarea sau taxarea unor societăţi sau produse chineze.
Executivul european a optat pentru măsuri progresive: astfel, începând din 6 iunie, taxele vor fi de 11,8%, urmând să ajungă peste două luni la 47,6%, în medie, în cazul în care Comisia nu ajunge la un acord cu Beijingul.
Anunţul intervine într-un context în care divergențele comerciale între Uniunea Europeană şi China s-au înmulțit, având ca obiect de la echipamente de telecomunicaţii la panouri solare sau veselă din ceramică. La 10 mai, Beijingul a anunţat lansarea unei anchete privind ţevi turnate importate din UE, Japonia şi SUA, la scurt timp după ce Comisia Europeană a propus statelor membre să taxeze puternic importurile de panouri solare chineze.
Bruxellesul spune că doreşte astfel să protejeze industria fotovoltaică europeană, a cărei supravieţuire este ameninţată de practicile de dumping ale producătorilor chinezi. Potrivit Comisiei, se află în joc între 25.000 şi 30.000 de locuri de muncă.
În afara autorităţilor chineze, CE a fost nevoită să înfrunte şi o serie de state membre care s-au opus introducerii acestor taxe, în primul rând Germania, primul partener european al Chinei şi care se teme de represalii comerciale. Alte 17 state au pledat în favoarea unei soluţii negociate între Bruxelles şi Beijing.
Germania critică decizia Comisiei, Franța cere o reuniune UE pe problema divergențelor cu China
De altfel, Berlinul nu a evitat să critice decizia Comisiei Europene privind impunerea de taxe asupra panourilor solare din China. Ministrul german al economiei, Philipp Roesler, a calificat drept o “eroare gravă” decizia CE, reamintind că guvernul de la Berlin a pledat pentru ‘’dialog” în locul unei “confruntări” cu China.
„Germania a afirmat întotdeauna în mod clar că noi, guvernul, privilegiem dialogul şi nu confruntarea”, a declarat ministrul Roesler pentru postul de televiziune german ARD. Obiectivul ar trebui să fie „împiedicarea, indiferent de situaţie, a unui război comercial, care ar afecta mult mai multe sectoare pe lângă cel fotovoltaic”, a explicat ministrul german.
Și purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, a reafirmat că Germania este pe aceeași lungime de undă cu China și că speră într-o “soluție amiabilă” a conflictului dintre Bruxelles și Beijing. De altfel, cancelarul german Angela Merkel i-a promis premierului chinez Li Keqiang, care s-a aflat într-o vizită la Berlin la sfârșitul lunii trecute, că va face “tot ce îi stă în putinţă pentru a găsi o soluţie pe calea dialogului” în disputa dintre UE și China.
Germania are aproximativ 10.000 de companii cu activităţi în sectorul solar, care angajează în total 120.000 de persoane. Dintre acestea, doar 350 sunt producători de panouri, restul fiind mai degrabă comercianţi intermediari sau instalatori care profită de pe urma panourilor chinezeşti ieftine.
În schimb, preşedintele francez Francois Hollande a cerut o reuniune a celor 27 de state membre ale Uniunii Europene pentru a se ajunge la “o abordare solidară” privind negocierile comerciale cu China. „Preşedintele Republicii vrea un demers la nivelul Comisiei Europene pentru organizarea unei reuniuni şi o abordare solidară din partea celor 27”, a declarat purtătoarea de cuvânt a guvernului, Najat Vallaud-Belkacem.
Ministrul francez al agriculturii, Stephane Le Foll, a dat asigurări, la rândul, său că vinurile europene nu beneficiază de nicio subvenţie la export. Aşa este „politica europeană agricolă şi viticolă astăzi: nu există nicio subvenţie la export”, a declarat Stephane Le Froll.
