Cheltuielile în Bugetul 2017: Virajul scurt spre subdezvoltare

de Marin Pana | 12.2.2017 .

Cheltuielile au fost prevăzute în bugetul de stat 2017 cu o creştere de aproape trei ori mai mare faţă de avansul economic avut în vedere la întocmirea bugetului (14,9% cert prin lege, faţă de o prognoză de 5,2% discutabilă), ceea ce nu poate fi de bun augur pentru şansele de transpunere în practică a prevederilor bugetului de stat.

Câteva repere de luat aminte

Rămâne destul de neclar cum se va putea asigura plata salariilor din bugetul de stat până la finalul anului 2017 din moment ce sumele alocate sunt cu doar 0,8% mai mari faţă de anul precedent iar salariile au fost deja majorate pe parcursului lui 2016 şi la începutul lui 2017 pentru largi categorii de personal, nemaivorbind de creşterea cu 16% a salariului minim pe economie.

De reţinut că pentru plata dobânzilor la datoria publică s-au prevăzut sume cu doar 0,7% mai mari faţă de anul anterior, în condiţiile în care evoluţia cotaţiilor pe pieţele de capital se anunţă a fi în creştere iar imaginea mai puţin bună a ţării se va traduce într-o creştere a marjei randamentelor la titlurile de stat ( dificultăţile la contractarea de noi credite la dobânzi relativ scăzute pentru a rostogoli datoria deja contractată sunt, deja, evidente).

Surprinde scăderea cu aproape 7 procente a banilor prevăzuţi drept transferuri către alte unităţi ale adimistraţiei publice, în traducere bani daţi în principal pentru susţinerea bugetelor de asigurări sociale ( pensii) şi sănătate, incapabile să se acopere din încasările dedicate lor pe baza contribuţiilor legale.

Mai în detaliu prezentate în cadrul bugetului, reducerea de fonduri către bugetul asigurărilor sociale de stat se ridică la -9,7% ( 14,08 miliarde lei faţă de 15,60 miliarde lei anul trecut) iar reducerea de fonduri către sănătate atinge -43,3% ( de la 1,20 miliarde lei la doar 0,68 miliarde lei), plus un devastator -85% (!) la programele de sănătate.

(Citiți și: ”Bugetul pe 2017: Bizareriile de pe partea de venituri”)

Atenţie mare şi la prevederea referitoare la transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru finanţarea aparaturii medicale şi echipamentelor de comunicaţii în urgenţă în sănătate, aflată în scădere pe traiectoria 109,5 milioane lei în 2015, 74,5 milioane lei în 2016 şi doar 7,8 milioane lei ( 90% !) în 2017.

Alocarea majorată cu 5,6% pentru protecţia socială, deşi are meritul de a fi mai apropiată de creşterea economică estimată, nu ţine pasul cu creşterea generală a cheltuielilor. Fapt surprinzător faţă de orientarea politică şi impresia lăsată la momentul prezentării programului economic.

În treacăt fie spus, deşi a pare să fi strâns drastic cureaua faţă de aceste domenii, bugetul prevede o creştere a transferurilor pentru acoperirea contribuţiilor pensionarilor, recent scutite la plată, de 123,1% faţă de anul anterior, de la 0,80 miliarde lei la 1,78 miliarde lei.

Semnificativ, transferurile pentru finanţarea proiectului de investiţii la metrou, după ce s-au înjumătăţit în 2016 au devenit acum sublime, adică lipsesc cu desăvârşire iar programul naţional de dezvoltare locală, care primise un oarecare impuls anul trecut va ”beneficia” de o reducere de -46,4%, de la 4,23 miliarde lei până la 2,27 miliarde lei.

De reţinut, pe final

De reţinut pe final, pe partea de venituri, eventualele derapaje pe inflaţie ( prin încasări mai mari de impozite şi taxe) şi/sau de curs de schimb (pe filiera banilor veniţi de la UE) s-ar putea dovedi de ajutor în realizarea cifrelor de venituri planificate, pe partea de cheltuieli riscul este unul asimetric, singura posibilitate în raport cu prevederile din buget fiind depăşirea nivelurilor planificate. Or, marja de manevră este ca şi inexistentă şi suntem expuşi în condiţiile unor evenimente neprevăzute în mediul economic internaţional.

În esenţă, avem de-a face cu afectarea dezvoltării şi a perspectivei de a creşte veniturile viitoare pentru a forţa acordarea unor facilităţi populiste nesustenabile pe termen lung.

Adică un gen de socialism inversat, la nivelul capitalismului democraţiei pe interese înguste.

În care se amestecă viziunea de stânga, a beneficiilor sociale contra voturi, cu cea de dreapta, a stimulării afacerilor prin subfiscalizare, în lipsă de alte idei pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri.

Publicat la data de 12.2.2017 .

6 comentarii

  1. CALIMAN EUGEN analist dezvoltare economica
    12.2.2017, 12:55 pm

    1.Autorul are dreptate, remarcind ca diminuarea investitiilor nationale (in favorea cresterii consumului) pot reduce cresterea economica viitoare.Pe de alta parte, majorarea consumului este politica economica-sociala necesara, pentru a atinge “jumatatea” mediei europene a nivelului de trai.
    2.Succesul sau esecul guvernarii Dragnea – Grindeanu depinde de corectitudinea, fezabilitatea si viteza implementarii proiectului de reindustrializare (anuntat electoral), care ar putea creia acele noi locuri de munca si intreprinderi industriale, care sa faca sustenabile cheltuielile bugetare planificate.
    3.In masura in care acest guvern se va dovedi capabil sa imbunatateasca (rapid) competitivitatea/functionalitatea economica nationala – cresterea economica preponderant industriala devine dependenta (mai ales) de investitorii straini (care vor veni in Romania) – si mai putin de investitiile facute de la Buget.
    4.Pina acum insa, anuntata “reindustrializare” nu si-a expus proiectul, ea raminind inseilata in cele citeva rinduri generale din “programul electoral”. In “programul de guvernare” nu-i de gasit mare lucru despre aceasta necesara viziune si mult asteptatul “proiect de tara”: reindustrializarea Romaniei…

  2. markwilliams
    12.2.2017, 1:33 pm

    Pana acum ,din experienta guvernarilor pesediste reiese incapacitatea de a promova proiecte de anvergura nationala si cu impact general cum ar fi : autostrazi,spitale moderne,lucrari de indiguire sau de combaterea inundatiilor sau altor calamitati naturale ,viaducte sau poduri magistrale ,porturi – remodernizare
    reforma agriculturii etc..
    Nu am de ce sa cred ca in situatia precara financiara de azi,PSD ar putea sa inscrie in programul de guvernare obiective de interes national! Le va sugruma si pe cele incepute din foamea dupa banii necesari unei asistente sociale aberante ,fara forma,fara fond !

    • Klopo_Tare
      13.2.2017, 12:27 pm

      Capacitatea de promovare a unor astfel de proiecte există, ceea ce nu există este interesul – firme de genul TELDRUM nu au capacitatea de a acționa la acest nivel, deci interesul este investirea banilor în proiecte punctuale gen drumuri județene, monumente, flori și tufișuri, pentru că așa se obțin banii, din direcționări către firme căpușe.

  3. babic
    13.2.2017, 8:16 am

    Problema e ca majoritatea votantilor doresc acest model de subdezvoltare!
    Prefera 60 de lei la salariu decat autostrazi si spitale. Prefera 50 de lei la pensie in locul opririi exodului tineretului cauzat de lipsa locurilor de munca.

    Cum se explica asta? Lipsa de educatie, nostalgie comunista la populatia in varsta, egoism si interes ingust la o mare parte din bugetari (sa-mi fie mie bine acum, ma doare undeva de autostrazi si locuri de munca – ei avand locuri de munca pe viata)

    Speranta schimbarii modelului de dezvoltare ar sta in noua clasa mijlocie – o parte o vedem protestand acum in strada. Deocamdata numarul mare de opozanti ai dezvoltarii, vorbim de bugetari+pensionari, este strivitor, cu perspective de inrautatire. O forta politica care ar incerca sa faca un pic de ordine in sectorul bugetar, ar fi maturata de pe scena politica, vezi PDL. Forta de munca va migra in continuare peste hotare, aici ramanand o bugetarii si pensionarii, bine organizati in sindicate.

    Asa ca singura varianta este continuarea acestei politici falimentare pana ajungem cu caruta in sant, la incapacitate de plata, dupa modelul similar grecesc. De acolo, Dumnezeu cu mila.

  4. Ramon
    13.2.2017, 8:33 am

    cheltuielile la noi sunt jaf din bugetul statului. Investițiile făcute în ultimii 25 de ani au vizat deturnarea banilor către firmele de construcții care au grijă de cei care le-au dat contracte, plus clienții media puși să turuie inutil pe posturile TV

  5. Protonic
    13.2.2017, 10:05 am

    Asta am vrut la revolutie, asta avem.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România...Citeste mai departe »

Marin Pana

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri...Citeste mai departe »

Marin Pana

Festivalul creșterii prin consum de import: Deficitul comercial pe ianuarie 2017 – cu 60% mai mare faţă de aceeaşi lună din 2016

Deficitul comercial pe luna ianuarie 2017 a fost de 602,2 milioane euro, cu aproape 60% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului anterior,...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România, locul 11 mondial între exportatorii de cherestea. Exportul de buștean a crescut cu 50% în 10 ani

România ocupa în 2013 locul 11 în clasamentul mondial de cherestea, cu o valoare de aproape 700 de milioane de dolari a acestor tranzacții....Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5552 lei
4.2149 lei
5.2643 lei

OPINII & EDITORIAL

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română