Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în luna noiembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,66%, ceea ce a condus la inflamarea inflaţiei anuale la 3,23%, semnificativ peste nivelul estimat pe parcursul anului în curs.
Discret, dar mai grav, indicatorul CORE2, aflat sub influenţa politicii monetare a continuat să urce spre valoarea indicelui preţurilor de consum.
Precizăm că valoarea de +0,43% pe lună, situată clar în afara evoluţiei din ultimele 12 luni (au existat avertizările timpurii din septembrie şi octombrie, care ar fi trebuit să fie mult mai clar luate în seamă de factorii de decizie) arată un potenţial nivel al inflaţiei anualizat la peste 5% în ceea ce constituie „inima” economiei (fără produsele cu preţuri volatile, produse cu preţuri reglementate, alcool şi tutun).
Date fiind valorile deja stabilizat crescut din cele două luni anterioare şi faptul că indicele de inflaţie aproape s-a triplat din august încoace, lucrurile se complică şi marja de manevră pentru echilibrarea indicatorilor de stabilitate macroeconomică ( ceva care ar fi precum sănătatea, o presupui de la sine înţeleasă şi o apreciezi atunci când nu o mai ai) se îngustează.
(Citiți și: ”Un strigăt de la BNR: Potențialul României e compromis de creșterea consumului produselor altora pe datoria făcută de noi. Cursul și inflația”)
Deocamdată, rata MEDIE a inflaţiei pe ultimele 12 luni a rămas la +1,0% după metodologia naţională şi a urcat la +0,9% potrivit indicelui IAPC, armonizat la nivelul UE. În continuare,însă ,valorile relativ reduse ale inflaţiei din anul precedent vor fi înlocuite de unele clar mai ridicate în lunile care vin iar inflaţia medie anuală riscă să se ducă la finele anului viitor spre limita superioară a ţintei de stabilitate a preţurilor stabilită de banca centrală (2,5% plus/minus1%).
Tehnic ar mai fi soluţii de stabilizare a creşterii preţurilor dacă se acţionează rapid şi nu sunt motive de îngrijorare. Însă trecerea relativ rapidă de la inflaţia negativă sau cu valori foarte reduse spre valori, altminteri rezonabile şi gestionabile în economia de piaţă, pe care mulţi le-au crezut definitive apuse acum cinci-şase ani s-ar putea să nu fie aşa de simplă la nivelul percepţiei publice.
Creşterile de preţuri pe categorii de produse
Pe segmentul de produse alimentare, majorarea preţurilor (+0,57%) a fost sub cea generală, urmare a influenţelor pozitive date de ieftinirile consemnate la legume şi conserve de legume (-2,97%) şi la fructe şi conserve din fructe (-1,86%, dar aici sunt diferenţe majore între scumpirea fructelor proaspete cu 2,22% şi reducerea cu 6,55% a preţurilor la citrice şi alte fructe meridionale).
Cealaltă componentă a trioului preţurilor volatile, ouăle, a dat mari bătăi de cap prin scumpirea masivă ( +29,21% faţă de luna precedent, pe fondul scandalului extern privind contaminarea acestui produs cu substanţe chimice). În pofida ponderii extrem de reduse în coşul de consum ( doar 0,61%) a rezultat pe această cale mai mult de un sfert din întreaga inflaţie lunară.
Nu ar fi de neglijat nici avansul preţurilor la categorii de produse de bază precum untul (6,92%), brânza (+0,77%), pâinea (+0,54%), carnea şi preparatele din carne ( 0,48%, cu valori mai mari carnea de pasăre – 0,61% şi preparatele din carne – 0,53%), laptele (1,36%) şi peştele şi conservele din peşte (+0,35%).
Cea mai importantă contribuţie la inflaţie pe partea de produse nealimentare a venit de la combustibili (+2,78%) şi tutun şi ţigări (1,95%). Deoarece ambele categorii au pondere mare în coşul de consum, aceste valori au adus mai mult de jumătate din inflaţia lunară şi au plasat indicele sectorial la 0,86%, peste IPC consemnat per total.
Sub efectul majorării cursului de schimb (la rândul lui afectat de deficitul comercial inflamat la peste un miliarde de euro lunar), ar mai fi de subliniat majorarea preţurilor la autoturisme (+0,53%) şi avansul destul de consistent al tarifelor la telefonie (+0,96%). Ceea ce, alături de preţurile caselor ( care nu apar în coşul de consum) ne creează o imagine a efectelor uzanţelor de exprimare în euro a unor preţuri din economia naţională.
Deocamdată, preţurile din 2017 se află la nivelul celor din 2013
Deocamdată, rata MEDIE a inflaţiei pe ultimele 12 luni a rămas la +1,0% după metodologia naţională şi a urcat la +0,9% potrivit indicelui IAPC, armonizat la nivelul UE. În continuare, valorile relative reduse ale inflaţiei din anul precedent vor fi înlocuite de unele mai ridicate în lunile care vin iar inflaţia medie anuală media se va duce spre valoarea de moment a inflaţiei anuale.
Preţurile din 2017, la nivelul celor din 2013
Pentru a ne poziţiona corect în privinţa evenimentelor destul de agitate derulate pe parcursul ultimilor patru ani în materie de schimbări de taxe, impozite şi salarii, ar fi util să reamintim care a fost evoluţia inflaţiei medii anuale până în prezent (cea care arată procesul în timp şi nu emoţia indusă prin poza de moment).
Surprinzător, NE PLASĂM ÎNCĂ (desigur, pe o altă structură) LA NIVELUL PREŢURILOR MEDII DIN 2013. Foarte probabil, vom putea vorbi despre o creştere a preţurilor, încadrată la limita superioară a ţintei oficiale de 2,5% plus/minus 1% (temporar deasupra ei la începutul anului) de-abia în 2018. Dar 2019 va fi o altă poveste, dacă nu luăm măsuri.
Practic, pe tabloul de bord s-a aprins mesajul scris cu roşu pe care nu vrea nimeni să-l vadă la autoturismul personal, „Check engine !”. Care semnifică intrarea rapidă în service pentru depanare. Pentru a depista defecţiunea şi a reseta, cât se mai poate în timp util şi fără consecinţe, parametrii de deplasare/dezvoltare. Riscul de a merge în continuare aşa constă în distrugerea maşinii.
