Cerealele: o piață dezechilibrată. De ce Bursa cerealelor e nefolosită și cine tolerează înțelegerile în piața paralelă?

Consiliul Concurenţei (CC) a recomandat, luni, „înfiinţarea unei burse române a cerealelor, ceea ce va oferi o alternativă pentru actualele licitaţii private cu strigare”, spune un comunicat al instituției.

Recomandarea Consiliului Concurenţei (CC) vine după ce profesioniştii instituţiei au finalizat o investigaţie, în care „a fost analizat comportamentul principalilor comercianţi de cereale pe fondul unor dezechilibre observate pe piaţă”, confirmă comunicatul CC. Participanţii la piaţă reclamă de mulți ani încoace dezechilibrele.

Piața cerealelor din România este una dintre cele care sunt afectate de disproporţia dintre preţurile practicate, producătorii acuzând intermediarii că revând marfa, adeseori la export, în mod nejustificat mai scump decât o cumpără.

Oficialii CC spun că nu pot da detalii despre rezultatele investigaţiei, dar şi-au menţinut ideea că ar trebui înfiinţată o bursă a cerealelor. Deşi aceasta… există.

Avem bursă. Sau nu?!

„Bursa cerealelor există şi este funcţională la Bursa Română de Mărfuri. Nimic nu-i lipseşte pentru a-şi îndeplini menirea, cu excepţia ordinelor de tranzacţionare.

Ar fi o risipă inutilă de resurse financiare şi nu numai să se înfiinţeze o altă bursă”, a declarat Septimiu Stoica, preşedintele Bursei Române de Mărfuri (BRM), pentru cursdeguvernare.ro.

Consiliul Concurenței (CC) a constatat, ulterior, într-un răspuns la întrebările cursdeguvernare.ro, că „la ora actuală, în cadrul Bursei Române de Mărfuri există un ring bursier al cerealelor (un precursor al unei burse)”.

CC consideră, însă, că ringul de la BRM ar fi „un sistem de colectare/raportare a datelor cu privire la tranzacţiile semnificative de produse agricole şi prelucrarea statistică a acestora. În cadrul unei burse, cotaţiile se stabilesc în timp real la intersecţia cererii cu oferta, în timp ce ringul bursier existent reprezintă mai degrabă o statistică”, amintesc oficialii CC.

Totuși, lucrurile nu ar sta astfel, potrivit oficialilor BRM.

Ringul cerealelor de la BRM „permite tranzacţiile tuturor părţilor interesate, producători, traderi sau procesatori de cereale. Au fost adoptate toate procedurile necesare. Recomandarea Consiliului Concurenţei ar trebui să încurajeze o cooperare mai fructuoasă între instituțiile statului și între acestea și BRM, ca să se găsească stimulentele potrivite pentru ca participanții la piață să și facă tranzacţii la Bursă”, spune la rândul său președintele BRM.

Pe de altă parte, Consiliul Concurenței a mai constatat că „producătorii care au cantităţi de cereale în exces, organizează licitaţii private la care pot participa toţi cei interesaţi de achiziţionarea acestora. În acest context, pentru o mai bună transparentizare a tranzacţiilor, Consiliul Concurenţei a recomandat înfiinţarea unei Burse a cerealelor”, a mai comunicat CC în răspunsul său.

„Ar fi interesant de aflat de ce producătorii și mai ales traderii nu folosesc ringul BRM. Nouă ne-au spus mereu că sunt interesați și nu că i-ar fi descuraja ceva”, a replicat Septimiu Stoica.

Dintre motivele invocate pentru absența tranzacțiilor la BRM se remarcă dezinteresul traderilor de cereale, dar și lipsa de mobilizare a producătorilor, ca și forța insuficientă a asociațiilor acestora.

În ce constă dezechilibrul pieței: Cine câștigă

Prețurile medii ale grâului de panificație variau la sfârşitul lui decembrie anul trecut între 656 lei de /tonă în Banat, 622 de lei / tonă în Muntenia și 660 de lei / tonă în Oltenia, acestea fiind pieţele considerate reprezentative de Ministerul Agriculturii, care centralizează datele „franco depozit, exclusiv TVA”.

Preţul fob al grâului de panificaţie în Portul Constanţa era de 172,29 dolari / tonă, în 28 decembrie, adică de 709,6 lei pe tonă la cursul BNR al zilei, cu 50 de lei mai mic decât media cea mai mare produsă de Ministerul Agriculturii.

Astfel că marja de profit a intermediarilor în port faţă de pieţele locale ar fi de 7,5%. Preţurile oferite producătorilor în teritoriu pot diferi mult în funcţie de mărime producţiei oferite şi de forţa de negociere a asociaţiilor producătorilor.

Producătorii acuză traderii de cereale că se înţeleg să le ofere preţuri mici, potrivit lui Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), citat într-o anchetă a ZF.ro.

Ancheta constata în vara anului trecut că tona de grâu de panificaţie se vindea în Portul Constanţa cu circa 100 de lei mai mult decât primea producătorul agricol pe aceeaşi cantitate. Diferenţa de preţ pe care unii producători agricoli, precum, o considera nejustificat de mare.

Vara trecută grâul a ajuns să fie vândut la minimul ultimilor zece ani (500 lei / tonă), potrivit ZF.ro, care notează că actuala recomandare a Consiliului Concurenţei vine după ce acum câteva luni, „reprezentanţii instituţiei spuneau că traderii nu sunt obligaţi să se raporteze la vreo bursă, inspectorii putând interveni doar acolo unde există suspiciuni de înţelegeri anticoncurenţiale”.

Constatarea formală a unor înţelegeri anticoncurenţiale este foarte dificilă, ne spun oficialii Consiliului, iar suspiciunile nu sunt comunicate.

Marii jucători

Producția de grâu a României a crescut în 2016 cu 7% față de 2015, până la 8,413 milioane de tone, înregistrând o medie de peste 4 tone la hectar.

România este unul dintre cei mai mari producători din Uniunea Europeană și la porumb, recoltând 8,5 milioane de tone anul trecut, mai puțin, însă, cu 5,6% față de 2015 și cu aproape 25% față de producţia record din 2014 de 11,3 milioane de tone, potrivit Agerpres.

Pe de altă parte, cei mai mari zece exportatori de cereale și semințe oleaginoase care au livrat marfa prin portul Constanța au cumulat tranzacții de 7 (șapte) milioane de tone în sezonul iulie 2015 – iunie 2016, adică 80% din întregul volum de export al României pentru aceste produse, arată o analiză AgroFinanciar, pe baza datelor de trafic din port.

Topul celor mai mari zece traderi exportatori prin portul Constanța strânge într-un singur loc opt companii multinaționale, o afacere cu capital românesc și o altă afacere antreprenorială cu capital libanez.