Cerealele: o piață dezechilibrată. De ce Bursa cerealelor e nefolosită și cine tolerează înțelegerile în piața paralelă?

de Adrian N Ionescu | 10.1.2017 .

agricultura_grauConsiliul Concurenţei (CC) a recomandat, luni, „înfiinţarea unei burse române a cerealelor, ceea ce va oferi o alternativă pentru actualele licitaţii private cu strigare”, spune un comunicat al instituției.

Recomandarea Consiliului Concurenţei (CC) vine după ce profesioniştii instituţiei au finalizat o investigaţie, în care „a fost analizat comportamentul principalilor comercianţi de cereale pe fondul unor dezechilibre observate pe piaţă”, confirmă comunicatul CC. Participanţii la piaţă reclamă de mulți ani încoace dezechilibrele.

Piața cerealelor din România este una dintre cele care sunt afectate de disproporţia dintre preţurile practicate, producătorii acuzând intermediarii că revând marfa, adeseori la export, în mod nejustificat mai scump decât o cumpără.

Oficialii CC spun că nu pot da detalii despre rezultatele investigaţiei, dar şi-au menţinut ideea că ar trebui înfiinţată o bursă a cerealelor. Deşi aceasta… există.

Avem bursă. Sau nu?!

Bursa cerealelor există şi este funcţională la Bursa Română de Mărfuri. Nimic nu-i lipseşte pentru a-şi îndeplini menirea, cu excepţia ordinelor de tranzacţionare.

Ar fi o risipă inutilă de resurse financiare şi nu numai să se înfiinţeze o altă bursă”, a declarat Septimiu Stoica, preşedintele Bursei Române de Mărfuri (BRM), pentru cursdeguvernare.ro.

Consiliul Concurenței (CC) a constatat, ulterior, într-un răspuns la întrebările cursdeguvernare.ro, că „la ora actuală, în cadrul Bursei Române de Mărfuri există un ring bursier al cerealelor (un precursor al unei burse)”.

CC consideră, însă, că ringul de la BRM ar fi „un sistem de colectare/raportare a datelor cu privire la tranzacţiile semnificative de produse agricole şi prelucrarea statistică a acestora. În cadrul unei burse, cotaţiile se stabilesc în timp real la intersecţia cererii cu oferta, în timp ce ringul bursier existent reprezintă mai degrabă o statistică”, amintesc oficialii CC.

Totuși, lucrurile nu ar sta astfel, potrivit oficialilor BRM.

Ringul cerealelor de la BRM „permite tranzacţiile tuturor părţilor interesate, producători, traderi sau procesatori de cereale. Au fost adoptate toate procedurile necesare. Recomandarea Consiliului Concurenţei ar trebui să încurajeze o cooperare mai fructuoasă între instituțiile statului și între acestea și BRM, ca să se găsească stimulentele potrivite pentru ca participanții la piață să și facă tranzacţii la Bursă”, spune la rândul său președintele BRM.

Pe de altă parte, Consiliul Concurenței a mai constatat că „producătorii care au cantităţi de cereale în exces, organizează licitaţii private la care pot participa toţi cei interesaţi de achiziţionarea acestora. În acest context, pentru o mai bună transparentizare a tranzacţiilor, Consiliul Concurenţei a recomandat înfiinţarea unei Burse a cerealelor”, a mai comunicat CC în răspunsul său.

Ar fi interesant de aflat de ce producătorii și mai ales traderii nu folosesc ringul BRM. Nouă ne-au spus mereu că sunt interesați și nu că i-ar fi descuraja ceva”, a replicat Septimiu Stoica.

Dintre motivele invocate pentru absența tranzacțiilor la BRM se remarcă dezinteresul traderilor de cereale, dar și lipsa de mobilizare a producătorilor, ca și forța insuficientă a asociațiilor acestora.

În ce constă dezechilibrul pieței: Cine câștigă

Prețurile medii ale grâului de panificație variau la sfârşitul lui decembrie anul trecut între 656 lei de /tonă în Banat, 622 de lei / tonă în Muntenia și 660 de lei / tonă în Oltenia, acestea fiind pieţele considerate reprezentative de Ministerul Agriculturii, care centralizează datele „franco depozit, exclusiv TVA”.

Preţul fob al grâului de panificaţie în Portul Constanţa era de 172,29 dolari / tonă, în 28 decembrie, adică de 709,6 lei pe tonă la cursul BNR al zilei, cu 50 de lei mai mic decât media cea mai mare produsă de Ministerul Agriculturii.

Astfel că marja de profit a intermediarilor în port faţă de pieţele locale ar fi de 7,5%. Preţurile oferite producătorilor în teritoriu pot diferi mult în funcţie de mărime producţiei oferite şi de forţa de negociere a asociaţiilor producătorilor.

Producătorii acuză traderii de cereale că se înţeleg să le ofere preţuri mici, potrivit lui Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), citat într-o anchetă a ZF.ro.

Ancheta constata în vara anului trecut că tona de grâu de panificaţie se vindea în Portul Constanţa cu circa 100 de lei mai mult decât primea producătorul agricol pe aceeaşi cantitate. Diferenţa de preţ pe care unii producători agricoli, precum, o considera nejustificat de mare.

Vara trecută grâul a ajuns să fie vândut la minimul ultimilor zece ani (500 lei / tonă), potrivit ZF.ro, care notează că actuala recomandare a Consiliului Concurenţei vine după ce acum câteva luni, „reprezentanţii instituţiei spuneau că traderii nu sunt obligaţi să se raporteze la vreo bursă, inspectorii putând interveni doar acolo unde există suspiciuni de înţelegeri anticoncurenţiale”.

Constatarea formală a unor înţelegeri anticoncurenţiale este foarte dificilă, ne spun oficialii Consiliului, iar suspiciunile nu sunt comunicate.

Marii jucători

Producția de grâu a României a crescut în 2016 cu 7% față de 2015, până la 8,413 milioane de tone, înregistrând o medie de peste 4 tone la hectar.

România este unul dintre cei mai mari producători din Uniunea Europeană și la porumb, recoltând 8,5 milioane de tone anul trecut, mai puțin, însă, cu 5,6% față de 2015 și cu aproape 25% față de producţia record din 2014 de 11,3 milioane de tone, potrivit Agerpres.

Pe de altă parte, cei mai mari zece exportatori de cereale și semințe oleaginoase care au livrat marfa prin portul Constanța au cumulat tranzacții de 7 (șapte) milioane de tone în sezonul iulie 2015 – iunie 2016, adică 80% din întregul volum de export al României pentru aceste produse, arată o analiză AgroFinanciar, pe baza datelor de trafic din port.

cereale-top-exportatori-grau
Topul celor mai mari zece traderi exportatori prin portul Constanța strânge într-un singur loc opt companii multinaționale, o afacere cu capital românesc și o altă afacere antreprenorială cu capital libanez.

Publicat la data de 10.1.2017 .

Un raspuns

  1. lsorin
    12.1.2017, 11:17 am

    Intr-un articol publicat ieri aici

    https://www.agerpres.ro/economie/2017/01/11/in-portul-constanta-s-a-inregistrat-un-trafic-record-de-cereale-in-anul-2016-15-55-58

    se vorbeste de 59,5 milioane tone cereale ”trecute” prin porturile maritime românești Constanța, Midia și Mangalia in 2016. ”Trecute”, adică vehiculate în ambele sensuri, nu doar exportate.

    In articol, primii si cei mai mari 10 operatori par a fi exportat 6950 mii tone (6,950 milioane tone), chiar daca includem si floarea soarelui in categoria cerealelor.

    Puteti explica diferenta?
    Chiar si daca sunt incluse sroturile in categoria cerealelor, parca tot nu se leaga.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

România și BREXIT: Pagubele Bucureștiului în comparaţie cu ţările Europei Centrale şi de Est. Efecte limitate pe termen scurt, mari amenințări pe termen lung

Deşi se vor resimţi substanţial abia după 2019, când ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se va fi consumat efectiv, efectele Brexit asupra României...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Concluziile FMI după o săptămână la București: nu mai e spațiu pentru alte reduceri de fiscalitate

România şi-a consolidat economia, în ultimii ani, după criză, însă reducerile de taxe şi impozite şi majorările salariale ce nu țin cont de productivitate,...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Lalele cu spini. „Populismul bun” şi „populismul rău”. Vestea bună şi vestea rea din alegerile olandeze

Puncte cheie: Pe termen scurt, vestea bună din Olanda este, desigur, că Geert Wilders şi partidul extremist anti-UE (PVV) nu au câştigat alegerile parlamentare...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Document – mult așteptatul Proiect al Legii prevenției: cele 396 de contravenții pentru care sancțiunile se dau cu preaviz

La 2 luni de la prezentarea în ședință de guvern a principiilor și a modului de funcționare a Legii prevenției, guvernul se pregătește să...Citeste mai departe »

Marin Pana

Puterea de cumpărare în ianuarie – la cea mai mare creştere anuală: dispunerea creșterii pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna ianuarie 2017 a fost de 3.168 de lei cu 2,7% sub vârful sezonier atins în...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5552 lei
4.2149 lei
5.2643 lei

OPINII & EDITORIAL

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română