Cerealele: o piață dezechilibrată. De ce Bursa cerealelor e nefolosită și cine tolerează înțelegerile în piața paralelă?

de Adrian N Ionescu | 10.1.2017 .

agricultura_grauConsiliul Concurenţei (CC) a recomandat, luni, „înfiinţarea unei burse române a cerealelor, ceea ce va oferi o alternativă pentru actualele licitaţii private cu strigare”, spune un comunicat al instituției.

Recomandarea Consiliului Concurenţei (CC) vine după ce profesioniştii instituţiei au finalizat o investigaţie, în care „a fost analizat comportamentul principalilor comercianţi de cereale pe fondul unor dezechilibre observate pe piaţă”, confirmă comunicatul CC. Participanţii la piaţă reclamă de mulți ani încoace dezechilibrele.

Piața cerealelor din România este una dintre cele care sunt afectate de disproporţia dintre preţurile practicate, producătorii acuzând intermediarii că revând marfa, adeseori la export, în mod nejustificat mai scump decât o cumpără.

Oficialii CC spun că nu pot da detalii despre rezultatele investigaţiei, dar şi-au menţinut ideea că ar trebui înfiinţată o bursă a cerealelor. Deşi aceasta… există.

Avem bursă. Sau nu?!

Bursa cerealelor există şi este funcţională la Bursa Română de Mărfuri. Nimic nu-i lipseşte pentru a-şi îndeplini menirea, cu excepţia ordinelor de tranzacţionare.

Ar fi o risipă inutilă de resurse financiare şi nu numai să se înfiinţeze o altă bursă”, a declarat Septimiu Stoica, preşedintele Bursei Române de Mărfuri (BRM), pentru cursdeguvernare.ro.

Consiliul Concurenței (CC) a constatat, ulterior, într-un răspuns la întrebările cursdeguvernare.ro, că „la ora actuală, în cadrul Bursei Române de Mărfuri există un ring bursier al cerealelor (un precursor al unei burse)”.

CC consideră, însă, că ringul de la BRM ar fi „un sistem de colectare/raportare a datelor cu privire la tranzacţiile semnificative de produse agricole şi prelucrarea statistică a acestora. În cadrul unei burse, cotaţiile se stabilesc în timp real la intersecţia cererii cu oferta, în timp ce ringul bursier existent reprezintă mai degrabă o statistică”, amintesc oficialii CC.

Totuși, lucrurile nu ar sta astfel, potrivit oficialilor BRM.

Ringul cerealelor de la BRM „permite tranzacţiile tuturor părţilor interesate, producători, traderi sau procesatori de cereale. Au fost adoptate toate procedurile necesare. Recomandarea Consiliului Concurenţei ar trebui să încurajeze o cooperare mai fructuoasă între instituțiile statului și între acestea și BRM, ca să se găsească stimulentele potrivite pentru ca participanții la piață să și facă tranzacţii la Bursă”, spune la rândul său președintele BRM.

Pe de altă parte, Consiliul Concurenței a mai constatat că „producătorii care au cantităţi de cereale în exces, organizează licitaţii private la care pot participa toţi cei interesaţi de achiziţionarea acestora. În acest context, pentru o mai bună transparentizare a tranzacţiilor, Consiliul Concurenţei a recomandat înfiinţarea unei Burse a cerealelor”, a mai comunicat CC în răspunsul său.

Ar fi interesant de aflat de ce producătorii și mai ales traderii nu folosesc ringul BRM. Nouă ne-au spus mereu că sunt interesați și nu că i-ar fi descuraja ceva”, a replicat Septimiu Stoica.

Dintre motivele invocate pentru absența tranzacțiilor la BRM se remarcă dezinteresul traderilor de cereale, dar și lipsa de mobilizare a producătorilor, ca și forța insuficientă a asociațiilor acestora.

În ce constă dezechilibrul pieței: Cine câștigă

Prețurile medii ale grâului de panificație variau la sfârşitul lui decembrie anul trecut între 656 lei de /tonă în Banat, 622 de lei / tonă în Muntenia și 660 de lei / tonă în Oltenia, acestea fiind pieţele considerate reprezentative de Ministerul Agriculturii, care centralizează datele „franco depozit, exclusiv TVA”.

Preţul fob al grâului de panificaţie în Portul Constanţa era de 172,29 dolari / tonă, în 28 decembrie, adică de 709,6 lei pe tonă la cursul BNR al zilei, cu 50 de lei mai mic decât media cea mai mare produsă de Ministerul Agriculturii.

Astfel că marja de profit a intermediarilor în port faţă de pieţele locale ar fi de 7,5%. Preţurile oferite producătorilor în teritoriu pot diferi mult în funcţie de mărime producţiei oferite şi de forţa de negociere a asociaţiilor producătorilor.

Producătorii acuză traderii de cereale că se înţeleg să le ofere preţuri mici, potrivit lui Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), citat într-o anchetă a ZF.ro.

Ancheta constata în vara anului trecut că tona de grâu de panificaţie se vindea în Portul Constanţa cu circa 100 de lei mai mult decât primea producătorul agricol pe aceeaşi cantitate. Diferenţa de preţ pe care unii producători agricoli, precum, o considera nejustificat de mare.

Vara trecută grâul a ajuns să fie vândut la minimul ultimilor zece ani (500 lei / tonă), potrivit ZF.ro, care notează că actuala recomandare a Consiliului Concurenţei vine după ce acum câteva luni, „reprezentanţii instituţiei spuneau că traderii nu sunt obligaţi să se raporteze la vreo bursă, inspectorii putând interveni doar acolo unde există suspiciuni de înţelegeri anticoncurenţiale”.

Constatarea formală a unor înţelegeri anticoncurenţiale este foarte dificilă, ne spun oficialii Consiliului, iar suspiciunile nu sunt comunicate.

Marii jucători

Producția de grâu a României a crescut în 2016 cu 7% față de 2015, până la 8,413 milioane de tone, înregistrând o medie de peste 4 tone la hectar.

România este unul dintre cei mai mari producători din Uniunea Europeană și la porumb, recoltând 8,5 milioane de tone anul trecut, mai puțin, însă, cu 5,6% față de 2015 și cu aproape 25% față de producţia record din 2014 de 11,3 milioane de tone, potrivit Agerpres.

Pe de altă parte, cei mai mari zece exportatori de cereale și semințe oleaginoase care au livrat marfa prin portul Constanța au cumulat tranzacții de 7 (șapte) milioane de tone în sezonul iulie 2015 – iunie 2016, adică 80% din întregul volum de export al României pentru aceste produse, arată o analiză AgroFinanciar, pe baza datelor de trafic din port.

cereale-top-exportatori-grau
Topul celor mai mari zece traderi exportatori prin portul Constanța strânge într-un singur loc opt companii multinaționale, o afacere cu capital românesc și o altă afacere antreprenorială cu capital libanez.

Publicat la data de 10.1.2017 .

Un raspuns

  1. lsorin
    12.1.2017, 11:17 am

    Intr-un articol publicat ieri aici

    https://www.agerpres.ro/economie/2017/01/11/in-portul-constanta-s-a-inregistrat-un-trafic-record-de-cereale-in-anul-2016-15-55-58

    se vorbeste de 59,5 milioane tone cereale ”trecute” prin porturile maritime românești Constanța, Midia și Mangalia in 2016. ”Trecute”, adică vehiculate în ambele sensuri, nu doar exportate.

    In articol, primii si cei mai mari 10 operatori par a fi exportat 6950 mii tone (6,950 milioane tone), chiar daca includem si floarea soarelui in categoria cerealelor.

    Puteti explica diferenta?
    Chiar si daca sunt incluse sroturile in categoria cerealelor, parca tot nu se leaga.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Document / Cum e ”vândută” impozitarea gospodăriilor și ce ar însemna ea în viața reală. Problema consultantului

După apariția în media a proiectului de modificare a Codului fiscal, PSD – principalul patid de guvernământ și promotorul noului sistem de impozitare globală...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România pe harta riscurilor globale: Rezervele valutare sunt liniştitoare, volatilitatea cursului – mai puțin

România este expusă la riscuri moderate în privința volatilității cursului de schimb al leului și din perspectiva șomajului, respectiv la riscuri mici în privința rerezervelor...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Bursele se întorc sub maximele istorice, în așteptarea unor stimulente mai convingătoare

Cei mai importanți indici bursieri ai lumii și-au corectat, în ultimele săptămâni, creșterile anterioare, pentru că marii operatori de pe piețe așteaptă motive mai...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Legea salarizării accentuează discrepanța dintre salariile de la stat și cele din mediul privat. Riscuri

Creșterea discrepanțelor dintre salariile din sistemul public și cel privat va crește inegalitățile dintre cele două sectoare și va avea efecte grave asupra pieței...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Depopulare accelerată: Populația României a scăzut în ultimele 12 luni cu 74.050 de persoane. Cea mai accentuată depopulare – Teleormanul

Populația României a scăzut, în perioada martie 2016 – februarie 2017, cu 74.050 de persoane. Numărul este similar celui dintr-un municipiu reședință de județ...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5340 lei
4.1702 lei
5.3492 lei

OPINII & EDITORIAL

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română