Cerealele: o piață dezechilibrată. De ce Bursa cerealelor e nefolosită și cine tolerează înțelegerile în piața paralelă?

de Adrian N Ionescu | 10.1.2017 .

agricultura_grauConsiliul Concurenţei (CC) a recomandat, luni, „înfiinţarea unei burse române a cerealelor, ceea ce va oferi o alternativă pentru actualele licitaţii private cu strigare”, spune un comunicat al instituției.

Recomandarea Consiliului Concurenţei (CC) vine după ce profesioniştii instituţiei au finalizat o investigaţie, în care „a fost analizat comportamentul principalilor comercianţi de cereale pe fondul unor dezechilibre observate pe piaţă”, confirmă comunicatul CC. Participanţii la piaţă reclamă de mulți ani încoace dezechilibrele.

Piața cerealelor din România este una dintre cele care sunt afectate de disproporţia dintre preţurile practicate, producătorii acuzând intermediarii că revând marfa, adeseori la export, în mod nejustificat mai scump decât o cumpără.

Oficialii CC spun că nu pot da detalii despre rezultatele investigaţiei, dar şi-au menţinut ideea că ar trebui înfiinţată o bursă a cerealelor. Deşi aceasta… există.

Avem bursă. Sau nu?!

Bursa cerealelor există şi este funcţională la Bursa Română de Mărfuri. Nimic nu-i lipseşte pentru a-şi îndeplini menirea, cu excepţia ordinelor de tranzacţionare.

Ar fi o risipă inutilă de resurse financiare şi nu numai să se înfiinţeze o altă bursă”, a declarat Septimiu Stoica, preşedintele Bursei Române de Mărfuri (BRM), pentru cursdeguvernare.ro.

Consiliul Concurenței (CC) a constatat, ulterior, într-un răspuns la întrebările cursdeguvernare.ro, că „la ora actuală, în cadrul Bursei Române de Mărfuri există un ring bursier al cerealelor (un precursor al unei burse)”.

CC consideră, însă, că ringul de la BRM ar fi „un sistem de colectare/raportare a datelor cu privire la tranzacţiile semnificative de produse agricole şi prelucrarea statistică a acestora. În cadrul unei burse, cotaţiile se stabilesc în timp real la intersecţia cererii cu oferta, în timp ce ringul bursier existent reprezintă mai degrabă o statistică”, amintesc oficialii CC.

Totuși, lucrurile nu ar sta astfel, potrivit oficialilor BRM.

Ringul cerealelor de la BRM „permite tranzacţiile tuturor părţilor interesate, producători, traderi sau procesatori de cereale. Au fost adoptate toate procedurile necesare. Recomandarea Consiliului Concurenţei ar trebui să încurajeze o cooperare mai fructuoasă între instituțiile statului și între acestea și BRM, ca să se găsească stimulentele potrivite pentru ca participanții la piață să și facă tranzacţii la Bursă”, spune la rândul său președintele BRM.

Pe de altă parte, Consiliul Concurenței a mai constatat că „producătorii care au cantităţi de cereale în exces, organizează licitaţii private la care pot participa toţi cei interesaţi de achiziţionarea acestora. În acest context, pentru o mai bună transparentizare a tranzacţiilor, Consiliul Concurenţei a recomandat înfiinţarea unei Burse a cerealelor”, a mai comunicat CC în răspunsul său.

Ar fi interesant de aflat de ce producătorii și mai ales traderii nu folosesc ringul BRM. Nouă ne-au spus mereu că sunt interesați și nu că i-ar fi descuraja ceva”, a replicat Septimiu Stoica.

Dintre motivele invocate pentru absența tranzacțiilor la BRM se remarcă dezinteresul traderilor de cereale, dar și lipsa de mobilizare a producătorilor, ca și forța insuficientă a asociațiilor acestora.

În ce constă dezechilibrul pieței: Cine câștigă

Prețurile medii ale grâului de panificație variau la sfârşitul lui decembrie anul trecut între 656 lei de /tonă în Banat, 622 de lei / tonă în Muntenia și 660 de lei / tonă în Oltenia, acestea fiind pieţele considerate reprezentative de Ministerul Agriculturii, care centralizează datele „franco depozit, exclusiv TVA”.

Preţul fob al grâului de panificaţie în Portul Constanţa era de 172,29 dolari / tonă, în 28 decembrie, adică de 709,6 lei pe tonă la cursul BNR al zilei, cu 50 de lei mai mic decât media cea mai mare produsă de Ministerul Agriculturii.

Astfel că marja de profit a intermediarilor în port faţă de pieţele locale ar fi de 7,5%. Preţurile oferite producătorilor în teritoriu pot diferi mult în funcţie de mărime producţiei oferite şi de forţa de negociere a asociaţiilor producătorilor.

Producătorii acuză traderii de cereale că se înţeleg să le ofere preţuri mici, potrivit lui Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), citat într-o anchetă a ZF.ro.

Ancheta constata în vara anului trecut că tona de grâu de panificaţie se vindea în Portul Constanţa cu circa 100 de lei mai mult decât primea producătorul agricol pe aceeaşi cantitate. Diferenţa de preţ pe care unii producători agricoli, precum, o considera nejustificat de mare.

Vara trecută grâul a ajuns să fie vândut la minimul ultimilor zece ani (500 lei / tonă), potrivit ZF.ro, care notează că actuala recomandare a Consiliului Concurenţei vine după ce acum câteva luni, „reprezentanţii instituţiei spuneau că traderii nu sunt obligaţi să se raporteze la vreo bursă, inspectorii putând interveni doar acolo unde există suspiciuni de înţelegeri anticoncurenţiale”.

Constatarea formală a unor înţelegeri anticoncurenţiale este foarte dificilă, ne spun oficialii Consiliului, iar suspiciunile nu sunt comunicate.

Marii jucători

Producția de grâu a României a crescut în 2016 cu 7% față de 2015, până la 8,413 milioane de tone, înregistrând o medie de peste 4 tone la hectar.

România este unul dintre cei mai mari producători din Uniunea Europeană și la porumb, recoltând 8,5 milioane de tone anul trecut, mai puțin, însă, cu 5,6% față de 2015 și cu aproape 25% față de producţia record din 2014 de 11,3 milioane de tone, potrivit Agerpres.

Pe de altă parte, cei mai mari zece exportatori de cereale și semințe oleaginoase care au livrat marfa prin portul Constanța au cumulat tranzacții de 7 (șapte) milioane de tone în sezonul iulie 2015 – iunie 2016, adică 80% din întregul volum de export al României pentru aceste produse, arată o analiză AgroFinanciar, pe baza datelor de trafic din port.

cereale-top-exportatori-grau
Topul celor mai mari zece traderi exportatori prin portul Constanța strânge într-un singur loc opt companii multinaționale, o afacere cu capital românesc și o altă afacere antreprenorială cu capital libanez.

Publicat la data de 10.1.2017 .

Un raspuns

  1. lsorin
    12.1.2017, 11:17 am

    Intr-un articol publicat ieri aici

    https://www.agerpres.ro/economie/2017/01/11/in-portul-constanta-s-a-inregistrat-un-trafic-record-de-cereale-in-anul-2016-15-55-58

    se vorbeste de 59,5 milioane tone cereale ”trecute” prin porturile maritime românești Constanța, Midia și Mangalia in 2016. ”Trecute”, adică vehiculate în ambele sensuri, nu doar exportate.

    In articol, primii si cei mai mari 10 operatori par a fi exportat 6950 mii tone (6,950 milioane tone), chiar daca includem si floarea soarelui in categoria cerealelor.

    Puteti explica diferenta?
    Chiar si daca sunt incluse sroturile in categoria cerealelor, parca tot nu se leaga.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

România atrage doar 0,4% din cele 2,7 miliarde cu care UE finanțează proiectele de transport. Celelalte state estice și-au adjudecat proiecte de sute de milioane

Comisia Europeană a aprobat săptămâna trecută, joi, finanțări de 2,7 miliarde euro pentru 152 de proiecte în domeniul transporturilor, considerate drept ”proiecte-cheie ce sprijină...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Protecționismul – unul dintre cei 4 factori de eroziune a creșterii economice mondiale, spune banca băncilor centrale

Banca Reglementelor Internaţionale (BIS) avertizează că recrudescența protecționismului ar putea redescide confruntările privind o nouă ordine economică globală și va eroda sustenabilitatea creșterii economice...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Ministerul Sănătății și lumea sa paralelă: ”Vaccinurile sunt disponibile în toată țara”, ”Programul de Transplant revine în forță”

Ministerul Sănătății a anunțat zilele trecute două vești bune: vaccinurile pentru copii sunt disponibile în toată țara, iar Programul Național de Transplant a cunoscut...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Siguranţa energetică – lăsată la dispoziția rușilor și a iernii: Comisia de Industrii din Cameră lucrează la anularea obligației de-a face stocuri de gaze

Furnizorii de gaze naturale nu vor mai fi obligaţi de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) să constituie depozite pentru iarna viitoare,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Germania & Franţa / Relaţiile economice ale României cu actorii principali ai reformării UE

Turul de forţă transatlantic al diplomaţiei româneşti a fost marcat vizibil în primul rând de reperele politice, dar parteneriatul economic al României cu Franţa şi...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Mai aproape de Statele Unite şi Germania. România s-a profilat corect. Păcat că acasă…

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Aflată ȋn campanie electorală, cu şanse reale de a obţine al patrulea mandat de cancelar, Angela Merkel se arată rezervată pe tema...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce Sorin Grindeanu încă nu a învățat ”programul de guvernare”

Cristian Grosu

Moto: ”Singurul care ştie acel program din scoarţă-n scoarţă sunt eu, dar şi Sevil Shhaideh a început să se uite şi la părţile la...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id