Cerealele: o piață dezechilibrată. De ce Bursa cerealelor e nefolosită și cine tolerează înțelegerile în piața paralelă?

de Adrian N Ionescu | 10.1.2017 .

agricultura_grauConsiliul Concurenţei (CC) a recomandat, luni, „înfiinţarea unei burse române a cerealelor, ceea ce va oferi o alternativă pentru actualele licitaţii private cu strigare”, spune un comunicat al instituției.

Recomandarea Consiliului Concurenţei (CC) vine după ce profesioniştii instituţiei au finalizat o investigaţie, în care „a fost analizat comportamentul principalilor comercianţi de cereale pe fondul unor dezechilibre observate pe piaţă”, confirmă comunicatul CC. Participanţii la piaţă reclamă de mulți ani încoace dezechilibrele.

Piața cerealelor din România este una dintre cele care sunt afectate de disproporţia dintre preţurile practicate, producătorii acuzând intermediarii că revând marfa, adeseori la export, în mod nejustificat mai scump decât o cumpără.

Oficialii CC spun că nu pot da detalii despre rezultatele investigaţiei, dar şi-au menţinut ideea că ar trebui înfiinţată o bursă a cerealelor. Deşi aceasta… există.

Avem bursă. Sau nu?!

Bursa cerealelor există şi este funcţională la Bursa Română de Mărfuri. Nimic nu-i lipseşte pentru a-şi îndeplini menirea, cu excepţia ordinelor de tranzacţionare.

Ar fi o risipă inutilă de resurse financiare şi nu numai să se înfiinţeze o altă bursă”, a declarat Septimiu Stoica, preşedintele Bursei Române de Mărfuri (BRM), pentru cursdeguvernare.ro.

Consiliul Concurenței (CC) a constatat, ulterior, într-un răspuns la întrebările cursdeguvernare.ro, că „la ora actuală, în cadrul Bursei Române de Mărfuri există un ring bursier al cerealelor (un precursor al unei burse)”.

CC consideră, însă, că ringul de la BRM ar fi „un sistem de colectare/raportare a datelor cu privire la tranzacţiile semnificative de produse agricole şi prelucrarea statistică a acestora. În cadrul unei burse, cotaţiile se stabilesc în timp real la intersecţia cererii cu oferta, în timp ce ringul bursier existent reprezintă mai degrabă o statistică”, amintesc oficialii CC.

Totuși, lucrurile nu ar sta astfel, potrivit oficialilor BRM.

Ringul cerealelor de la BRM „permite tranzacţiile tuturor părţilor interesate, producători, traderi sau procesatori de cereale. Au fost adoptate toate procedurile necesare. Recomandarea Consiliului Concurenţei ar trebui să încurajeze o cooperare mai fructuoasă între instituțiile statului și între acestea și BRM, ca să se găsească stimulentele potrivite pentru ca participanții la piață să și facă tranzacţii la Bursă”, spune la rândul său președintele BRM.

Pe de altă parte, Consiliul Concurenței a mai constatat că „producătorii care au cantităţi de cereale în exces, organizează licitaţii private la care pot participa toţi cei interesaţi de achiziţionarea acestora. În acest context, pentru o mai bună transparentizare a tranzacţiilor, Consiliul Concurenţei a recomandat înfiinţarea unei Burse a cerealelor”, a mai comunicat CC în răspunsul său.

Ar fi interesant de aflat de ce producătorii și mai ales traderii nu folosesc ringul BRM. Nouă ne-au spus mereu că sunt interesați și nu că i-ar fi descuraja ceva”, a replicat Septimiu Stoica.

Dintre motivele invocate pentru absența tranzacțiilor la BRM se remarcă dezinteresul traderilor de cereale, dar și lipsa de mobilizare a producătorilor, ca și forța insuficientă a asociațiilor acestora.

În ce constă dezechilibrul pieței: Cine câștigă

Prețurile medii ale grâului de panificație variau la sfârşitul lui decembrie anul trecut între 656 lei de /tonă în Banat, 622 de lei / tonă în Muntenia și 660 de lei / tonă în Oltenia, acestea fiind pieţele considerate reprezentative de Ministerul Agriculturii, care centralizează datele „franco depozit, exclusiv TVA”.

Preţul fob al grâului de panificaţie în Portul Constanţa era de 172,29 dolari / tonă, în 28 decembrie, adică de 709,6 lei pe tonă la cursul BNR al zilei, cu 50 de lei mai mic decât media cea mai mare produsă de Ministerul Agriculturii.

Astfel că marja de profit a intermediarilor în port faţă de pieţele locale ar fi de 7,5%. Preţurile oferite producătorilor în teritoriu pot diferi mult în funcţie de mărime producţiei oferite şi de forţa de negociere a asociaţiilor producătorilor.

Producătorii acuză traderii de cereale că se înţeleg să le ofere preţuri mici, potrivit lui Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), citat într-o anchetă a ZF.ro.

Ancheta constata în vara anului trecut că tona de grâu de panificaţie se vindea în Portul Constanţa cu circa 100 de lei mai mult decât primea producătorul agricol pe aceeaşi cantitate. Diferenţa de preţ pe care unii producători agricoli, precum, o considera nejustificat de mare.

Vara trecută grâul a ajuns să fie vândut la minimul ultimilor zece ani (500 lei / tonă), potrivit ZF.ro, care notează că actuala recomandare a Consiliului Concurenţei vine după ce acum câteva luni, „reprezentanţii instituţiei spuneau că traderii nu sunt obligaţi să se raporteze la vreo bursă, inspectorii putând interveni doar acolo unde există suspiciuni de înţelegeri anticoncurenţiale”.

Constatarea formală a unor înţelegeri anticoncurenţiale este foarte dificilă, ne spun oficialii Consiliului, iar suspiciunile nu sunt comunicate.

Marii jucători

Producția de grâu a României a crescut în 2016 cu 7% față de 2015, până la 8,413 milioane de tone, înregistrând o medie de peste 4 tone la hectar.

România este unul dintre cei mai mari producători din Uniunea Europeană și la porumb, recoltând 8,5 milioane de tone anul trecut, mai puțin, însă, cu 5,6% față de 2015 și cu aproape 25% față de producţia record din 2014 de 11,3 milioane de tone, potrivit Agerpres.

Pe de altă parte, cei mai mari zece exportatori de cereale și semințe oleaginoase care au livrat marfa prin portul Constanța au cumulat tranzacții de 7 (șapte) milioane de tone în sezonul iulie 2015 – iunie 2016, adică 80% din întregul volum de export al României pentru aceste produse, arată o analiză AgroFinanciar, pe baza datelor de trafic din port.

cereale-top-exportatori-grau
Topul celor mai mari zece traderi exportatori prin portul Constanța strânge într-un singur loc opt companii multinaționale, o afacere cu capital românesc și o altă afacere antreprenorială cu capital libanez.

Publicat la data de 10.1.2017 .

Un raspuns

  1. lsorin
    12.1.2017, 11:17 am

    Intr-un articol publicat ieri aici

    https://www.agerpres.ro/economie/2017/01/11/in-portul-constanta-s-a-inregistrat-un-trafic-record-de-cereale-in-anul-2016-15-55-58

    se vorbeste de 59,5 milioane tone cereale ”trecute” prin porturile maritime românești Constanța, Midia și Mangalia in 2016. ”Trecute”, adică vehiculate în ambele sensuri, nu doar exportate.

    In articol, primii si cei mai mari 10 operatori par a fi exportat 6950 mii tone (6,950 milioane tone), chiar daca includem si floarea soarelui in categoria cerealelor.

    Puteti explica diferenta?
    Chiar si daca sunt incluse sroturile in categoria cerealelor, parca tot nu se leaga.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cum e distorsionată corelația dintre pensie și salariu

Pentru a înțelege mecanismul prin care s-a manifestat nemulțumirea populară față de anumite guvernări și motivația votului dat, este esențială urmărirea corelațiilor și în...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

S-a ajuns și aici: Universitatea de Drept din București renunță la lucrările de licență din cauza industriei plagiatului

Facultatea de Drept din cadrul Universității București renunță la lucrările de licență realizate pentru absolvirea studiilor. Controlul antiplagiat este prea scump (softuri și baze...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Noul proiect pe Justiție: Lupta cu grațierea. Motivul oficial: suprapopularea din închisori. Nimic despre prioritatea recuperării prejudiciilor

UPDATE: 2-CLICK – Draftul horror al noii lupte anticorupție: Grațiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați. O mică listă de beneficiari celebri 1- Klaus...Citeste mai departe »

Marin Pana

Securitatea socială și cheltuielile bugetare după 10 ani în UE

Cheltuielile pentru securitate socială au crescut în cei zece ani de apartenență la UE cu ceva mai mult de două procente din PIB și...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum arată, în țara Crivățului, Programul de prevenire a înzăpezirii șoselelor: 0,45% realizare, după ce a fost plimbat 15 ani prin 5 legi

Deși în fiecare iarnă viscolul blochează aceleași tronsoane din infrastructura rutieră, România evită cea mai ieftină și mai eficientă metodă de protecție a șoselelor...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română