Cercul (sub)dezvoltării / Firmele: Banii băncilor – prea scumpi, se îndatorează la patroni şi devin nebancabile. BNR: Băncile n-au viziune

de Adrian N Ionescu | 29.6.2017 .

În ciuda relaxării fiscale din ultima perioadă, cea mai mare problemă a companiilor româneşti este tot fiscalitatea (ridicată şi imprevizibilă) şi nu accesul la finanţare, potrivit ediţiei din iunie a Sondajului Băncii Naţionale a României (BNR), privind accesul la finanţare a companiilor, în perioada octombrie 2016 – martie 2017.

Pentru mai mult de 80% dintre cele 11.000 de companii sondate de BNR, nivelul fiscalităţii şi impredictibilitatea acesteia sunt „cele mai presante probleme” în iunie 2017, aşa cum erau şi în decembrie 2016.

Pe de altă parte, în aproape aceeași proporție (81%), companiile nu sunt interesate de finanţare prin instituţiile de credit (bănci şi IFN-uri) – spun rezultatele sondajului.

Totodată, 64% din companiile chestionate de BNR nu consideră că accesul la finanţare ar fi o problemă presantă.

O explicaţie

Aproape jumătate din firmele românești active (268.000) au capital propriu negativ, deci sunt nebancabile, iar creditul bancar le este inaccesibil, potrivit celui mai recent raport privind stabilitatea financiară al BNR.

Astfel că multe dintre firmele care nu vor credite vor fi refuzând ceea ce le este interzis.

Aşa se face că, cele mai multe companii apelează pentru finanţare la reinvestirea profitului, sau la vânzarea de active, atunci când au profit sau active de vânzare – desigur. Este cazul a 45% dintre IMM-uri şi a mai puţin de 40% dintre corporaţii, potrivit sondajului BNR.

De asemeni, în loc să apeleze la bănci, companiile recurg la împrumuturile de la acţionari şi, în cazul în care aceştia au disponibilitatea necesară, la majorarea capitalului social (27% dintre IMM-uri şi 16% dintre corporaţii).

Fie că apeleză la credite, fie că nu, firmele invocă următoarele cele mai mari dificultăți majore privind obținerea creditelor:

  • „nivelul prea ridicat al dobânzilor și comisioanelor,
  • cerințele privind valoarea sau tipul garanției,
  • clauzele contractuale şi
  • birocrația și gradul de îndatorare maxim permis de către instituția creditoare“, potrivit sondajului BNR din iunie 2017.

Cercul vicios

Apetitul mai mare al antreprenorilor pentru împrumuturile acționarilor acestora și nu pentru creditele bancare are o explicație în „lacunele din legislaţie, care fac mai interesant pentru deţinătorul unei firme să o împrumute, decât să vină cu capital”, remarca Valentin Lazea, economistul şef al BNR, la începutul lunii iunie.

„Prin împrumuturi (acordate propriei firme, patronul) poate să îşi deducă fiscal şi uite aşa ajunge să mănânce din capitalul firmei. De ce face mai degrabă împrumut decât să o capitalizeze? În caz de faliment sau de închidere a firmei, poate veni la masa credală drept creditor”, explica Valentin Lazea.

(Citiţi şi: Valentin Lazea, BNR: Legislaţia permite antreprenorilor să-și îndatoreze firmele și, în caz de faliment, să intre la masa credală)

Comportamentul patronilor nu este, însă, singurul responsabil pentru modul deficitar de finanţare a companiilor. Destinaţiile surselor de finanţare ale companiilor dau măsura gradului redus de dezvoltare a economiei, respectiv al firmelor.

Banii sunt îndreptaţi mai ales spre capitalul de lucru şi spre plata furnizorilor: 47 % dintre corporații fac asta, respectiv 29% dintre IMM-uri, potrivit sondajului BNR. Proporțiile sunt mai mici în cazul investițiilor: 26 % dintre corporațiile care au apelat la fonduri externe, respectiv 7 % dintre IMM-uri.

Altfel spus, companiile mai degrabă supraviețuiesc decât se dezvoltă, fapt semnalat și de ponderea creditului comercial, a treia cea mai mare dintre sursele de finanțare, dacă excludem capitolul „altele”.

Este relevantă, în context, concluzia unui studiu din martie publicat de BNR, potrivit căruia viitorul economiei româneşti depinde încă de companii îmbătrânite, care au reuşit să se menţină pe creştere, dar au un potenţial redus de adaptare pentru a oferi produse inovative, aşa cum o cere competiţia.

Este vorba de circa 52.500 de firme „veterane în putere”, care acoperă aproape 90% din numărul firmelor ce formează masa critică a companiilor performante din economie.

(Citiţi şi: Analiză BNR / Firmele veterane și dependența economiei de ele: dau robustețe, dar se adaptează greu)

Astfel că nu este de mirare faptul că, după fiscalitate, cele mai presante probleme cu care se confruntă firmele românești sunt concurența și lipsa cererii.

Abia apoi urmează găsirea personalului calificat, mai ales pentru firmele din industrie, după cum arată ediția din iunie a Sondajului BNR, privind accesul la finanţare a companiilor în perioada octombrie 2016 – martie 2017.

Cu alte cuvinte, cercul vicios s-a închis: majoritatea companiilor românești au ajuns la / sau au depășit limita capacității de îndatorare, cel puțin după normele de creditare actuale. Patronii multora dintre acestea preferă să le împrumute, în loc să le capitalizeze și, astfel, firmele devin și mai puțin „bancabile”. Mai departe, firmele plătesc cu întârziere facturile, ceea ce le scade reputația pe piață și, din nou, se vor împrumuta tot mai greu, până vor dispărea. Nu însă și toți patronii lor, care vor relua ciclul, cu ceea ce au recuperat din împrumuturile pe care le-au acordat propriilor firme.

Resposabilitatea bancară

Este drept, însă, că tot BNR a sesizat și faptul că băncile preferă să câștige din diferențele mari dintre dobânda la credite și dobânda la depozite, mai degrabă decât din volumul creditelor.

Marjele de dobândă din România sunt printre cele mai ridicate din Europa, deși au scăzut, potrivit raportului BNR privind stabilitatea financiară din mai 2017.

Creditarea pe bază de plan de afaceri sau de proiecte de afaceri performante este o practică rară în sistemul bancar românesc. La acest lucru va fi făcut aluzie și BNR, când a criticat „lipsa de viziune a băncilor privind evoluția unei piețe care, în absența unui suflu nou al creditării pentru firme, va continua să se restrângă”, potrivit raportului privind stabilitatea.

Nu numai apetența băncilor pentru profitul câștigat ușor este acuzată de BNR, ca unul dintre aspectele care „limitează creditarea către companii” și care fac ca volumul creditelor pentru populație să-l depășească pe cel pentru firme.

BNR listează în raportul său privind stabilitatea financiară și următoarele cauze:

  • „proceduri și regulamente interne greoaie,
  • gradul ridicat de dependență față de băncile mamă în ceea ce privește competența de aprobare pentru credite mari,
  • gradul prea mic de diversificare a board-ului cu persoane care înțeleg specificul economiei românești,
  • pregătirea și motivarea insuficiente ale personalului bancar care intră direct în legătură cu clienții,
  • lipsa unei viziuni pe termen mediu privind evoluția unei piețe care, în absența unui suflu nou al creditării pentru firme, va continua să se restrângă”.

„Scopul activității bancare este creditarea, iar profitul trebuie să provină din creditare având în vedere că pe o piață concurențială profitul se face în primul rând din volum și nu din marje. O rată prea mare de solvabilitate nu este doar o evoluție favorabilă, ci și un indicator al faptului că bani există dar nu sunt folosiți pentru creditare”, mai spunea raportul citat.

Profesioniștii cu calificare și cu viziune superioare în domeniul creditării ar putea susține cu responsabilitate proiectele de afaceri. Banca Națională nu spune, însă, nicăieri, care dintre propriile viziuni inovatoare nu au avut efect în comportamentul vizionar al băncilor.

 

Publicat la data de 29.6.2017 .

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen - consultant independent - dezvoltare industriala.
    2.7.2017, 3:21 pm

    Asa cum spune autorul, IMM-urile mai degraba supravietuiesc decit se dezvolta.In lipsa reindustrializarii (imposibila ca urmare a refuzului guvenului Dragnea de a evalua si promova un astfel de “proiect national” in economie – pe care i l-am oferit), IMM-urile nu au “front de lucru” industrial, pentru a realiza produse sau piese si nici servicii industriale pentru marile intreprinderi industriale, ca in Vest.In lipsa unor oferte de lucru de acest tip, ce investitii majore sa faca IMM-urile, neavind pentru ce sa ceara credite.Mai ales ca situatia industriala nationala se deterioreaza continuu, ca urmare a lipsei investitorilor straini industriali dupa 2008.Apoi, o economie aflata in lincezeala de 27 de ani nu pote determina diminuarea costurilor creditarii, odata ce luarea creditelor pentru dezvoltare este exceptia in activitatea bancilor, iar majoritatea acestora este pentru un consum tot mai diminuat, odata cu caderea monedei nationale si plecarile in Vest.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română