Cercul (sub)dezvoltării / Firmele: Banii băncilor – prea scumpi, se îndatorează la patroni şi devin nebancabile. BNR: Băncile n-au viziune

de Adrian N Ionescu | 29.6.2017 .

În ciuda relaxării fiscale din ultima perioadă, cea mai mare problemă a companiilor româneşti este tot fiscalitatea (ridicată şi imprevizibilă) şi nu accesul la finanţare, potrivit ediţiei din iunie a Sondajului Băncii Naţionale a României (BNR), privind accesul la finanţare a companiilor, în perioada octombrie 2016 – martie 2017.

Pentru mai mult de 80% dintre cele 11.000 de companii sondate de BNR, nivelul fiscalităţii şi impredictibilitatea acesteia sunt „cele mai presante probleme” în iunie 2017, aşa cum erau şi în decembrie 2016.

Pe de altă parte, în aproape aceeași proporție (81%), companiile nu sunt interesate de finanţare prin instituţiile de credit (bănci şi IFN-uri) – spun rezultatele sondajului.

Totodată, 64% din companiile chestionate de BNR nu consideră că accesul la finanţare ar fi o problemă presantă.

O explicaţie

Aproape jumătate din firmele românești active (268.000) au capital propriu negativ, deci sunt nebancabile, iar creditul bancar le este inaccesibil, potrivit celui mai recent raport privind stabilitatea financiară al BNR.

Astfel că multe dintre firmele care nu vor credite vor fi refuzând ceea ce le este interzis.

Aşa se face că, cele mai multe companii apelează pentru finanţare la reinvestirea profitului, sau la vânzarea de active, atunci când au profit sau active de vânzare – desigur. Este cazul a 45% dintre IMM-uri şi a mai puţin de 40% dintre corporaţii, potrivit sondajului BNR.

De asemeni, în loc să apeleze la bănci, companiile recurg la împrumuturile de la acţionari şi, în cazul în care aceştia au disponibilitatea necesară, la majorarea capitalului social (27% dintre IMM-uri şi 16% dintre corporaţii).

Fie că apeleză la credite, fie că nu, firmele invocă următoarele cele mai mari dificultăți majore privind obținerea creditelor:

  • „nivelul prea ridicat al dobânzilor și comisioanelor,
  • cerințele privind valoarea sau tipul garanției,
  • clauzele contractuale şi
  • birocrația și gradul de îndatorare maxim permis de către instituția creditoare“, potrivit sondajului BNR din iunie 2017.

Cercul vicios

Apetitul mai mare al antreprenorilor pentru împrumuturile acționarilor acestora și nu pentru creditele bancare are o explicație în „lacunele din legislaţie, care fac mai interesant pentru deţinătorul unei firme să o împrumute, decât să vină cu capital”, remarca Valentin Lazea, economistul şef al BNR, la începutul lunii iunie.

„Prin împrumuturi (acordate propriei firme, patronul) poate să îşi deducă fiscal şi uite aşa ajunge să mănânce din capitalul firmei. De ce face mai degrabă împrumut decât să o capitalizeze? În caz de faliment sau de închidere a firmei, poate veni la masa credală drept creditor”, explica Valentin Lazea.

(Citiţi şi: Valentin Lazea, BNR: Legislaţia permite antreprenorilor să-și îndatoreze firmele și, în caz de faliment, să intre la masa credală)

Comportamentul patronilor nu este, însă, singurul responsabil pentru modul deficitar de finanţare a companiilor. Destinaţiile surselor de finanţare ale companiilor dau măsura gradului redus de dezvoltare a economiei, respectiv al firmelor.

Banii sunt îndreptaţi mai ales spre capitalul de lucru şi spre plata furnizorilor: 47 % dintre corporații fac asta, respectiv 29% dintre IMM-uri, potrivit sondajului BNR. Proporțiile sunt mai mici în cazul investițiilor: 26 % dintre corporațiile care au apelat la fonduri externe, respectiv 7 % dintre IMM-uri.

Altfel spus, companiile mai degrabă supraviețuiesc decât se dezvoltă, fapt semnalat și de ponderea creditului comercial, a treia cea mai mare dintre sursele de finanțare, dacă excludem capitolul „altele”.

Este relevantă, în context, concluzia unui studiu din martie publicat de BNR, potrivit căruia viitorul economiei româneşti depinde încă de companii îmbătrânite, care au reuşit să se menţină pe creştere, dar au un potenţial redus de adaptare pentru a oferi produse inovative, aşa cum o cere competiţia.

Este vorba de circa 52.500 de firme „veterane în putere”, care acoperă aproape 90% din numărul firmelor ce formează masa critică a companiilor performante din economie.

(Citiţi şi: Analiză BNR / Firmele veterane și dependența economiei de ele: dau robustețe, dar se adaptează greu)

Astfel că nu este de mirare faptul că, după fiscalitate, cele mai presante probleme cu care se confruntă firmele românești sunt concurența și lipsa cererii.

Abia apoi urmează găsirea personalului calificat, mai ales pentru firmele din industrie, după cum arată ediția din iunie a Sondajului BNR, privind accesul la finanţare a companiilor în perioada octombrie 2016 – martie 2017.

Cu alte cuvinte, cercul vicios s-a închis: majoritatea companiilor românești au ajuns la / sau au depășit limita capacității de îndatorare, cel puțin după normele de creditare actuale. Patronii multora dintre acestea preferă să le împrumute, în loc să le capitalizeze și, astfel, firmele devin și mai puțin „bancabile”. Mai departe, firmele plătesc cu întârziere facturile, ceea ce le scade reputația pe piață și, din nou, se vor împrumuta tot mai greu, până vor dispărea. Nu însă și toți patronii lor, care vor relua ciclul, cu ceea ce au recuperat din împrumuturile pe care le-au acordat propriilor firme.

Resposabilitatea bancară

Este drept, însă, că tot BNR a sesizat și faptul că băncile preferă să câștige din diferențele mari dintre dobânda la credite și dobânda la depozite, mai degrabă decât din volumul creditelor.

Marjele de dobândă din România sunt printre cele mai ridicate din Europa, deși au scăzut, potrivit raportului BNR privind stabilitatea financiară din mai 2017.

Creditarea pe bază de plan de afaceri sau de proiecte de afaceri performante este o practică rară în sistemul bancar românesc. La acest lucru va fi făcut aluzie și BNR, când a criticat „lipsa de viziune a băncilor privind evoluția unei piețe care, în absența unui suflu nou al creditării pentru firme, va continua să se restrângă”, potrivit raportului privind stabilitatea.

Nu numai apetența băncilor pentru profitul câștigat ușor este acuzată de BNR, ca unul dintre aspectele care „limitează creditarea către companii” și care fac ca volumul creditelor pentru populație să-l depășească pe cel pentru firme.

BNR listează în raportul său privind stabilitatea financiară și următoarele cauze:

  • „proceduri și regulamente interne greoaie,
  • gradul ridicat de dependență față de băncile mamă în ceea ce privește competența de aprobare pentru credite mari,
  • gradul prea mic de diversificare a board-ului cu persoane care înțeleg specificul economiei românești,
  • pregătirea și motivarea insuficiente ale personalului bancar care intră direct în legătură cu clienții,
  • lipsa unei viziuni pe termen mediu privind evoluția unei piețe care, în absența unui suflu nou al creditării pentru firme, va continua să se restrângă”.

„Scopul activității bancare este creditarea, iar profitul trebuie să provină din creditare având în vedere că pe o piață concurențială profitul se face în primul rând din volum și nu din marje. O rată prea mare de solvabilitate nu este doar o evoluție favorabilă, ci și un indicator al faptului că bani există dar nu sunt folosiți pentru creditare”, mai spunea raportul citat.

Profesioniștii cu calificare și cu viziune superioare în domeniul creditării ar putea susține cu responsabilitate proiectele de afaceri. Banca Națională nu spune, însă, nicăieri, care dintre propriile viziuni inovatoare nu au avut efect în comportamentul vizionar al băncilor.

 

Publicat la data de 29.6.2017 .

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen - consultant independent - dezvoltare industriala.
    2.7.2017, 3:21 pm

    Asa cum spune autorul, IMM-urile mai degraba supravietuiesc decit se dezvolta.In lipsa reindustrializarii (imposibila ca urmare a refuzului guvenului Dragnea de a evalua si promova un astfel de “proiect national” in economie – pe care i l-am oferit), IMM-urile nu au “front de lucru” industrial, pentru a realiza produse sau piese si nici servicii industriale pentru marile intreprinderi industriale, ca in Vest.In lipsa unor oferte de lucru de acest tip, ce investitii majore sa faca IMM-urile, neavind pentru ce sa ceara credite.Mai ales ca situatia industriala nationala se deterioreaza continuu, ca urmare a lipsei investitorilor straini industriali dupa 2008.Apoi, o economie aflata in lincezeala de 27 de ani nu pote determina diminuarea costurilor creditarii, odata ce luarea creditelor pentru dezvoltare este exceptia in activitatea bancilor, iar majoritatea acestora este pentru un consum tot mai diminuat, odata cu caderea monedei nationale si plecarile in Vest.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit...Citeste mai departe »

Marin Pana

Calitatea locului de muncă: Țara din UE în care munca nu te scoate din sărăcie

„Dacă munceşti nu mai ai timp să faci bani” potrivit unei zicale româneşti tot mai populare, confirmată de datele publicate de Eurostat. Care ne...Citeste mai departe »

Marin Pana

Românii – locul 2 în UE la inactivitate, după verii italieni. Femeile – cheia problemei

România s-a situat în 2016 pe locul doi la indicatorul naţional de inactivitate calculat în Uniunea Europeană, după Italia şi alături de Croaţia, dar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Demografia afacerilor ne plasează la mare distanţă de fostele state socialiste şi la coada UE. Implicaţiile

Omul este cel mai preţios capital. Puține sunt însă întreprinderile româneşti care focalizează pe acest principiu, deoarece figurăm ultimii sau printre ultiumii la ponderea...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea PIB – calitate tot mai slabă. Atenţie la evoluţia preţurilor din economie!

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,6% în termeni reali pe primul trimestru al anului în curs...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română