Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

de Mariana Bechir | 22.2.2016 .

certim 1Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe modificări în favoarea companiilor.

Prevederile sunt contestate însă și de cealaltă parte a ecuației, cercetătorii, care spun că, forțați de lipsa de fonduri, acceptă să-și vândă inovațiile companiilor fără a putea pretinde însă drepturi de proprietate.

Institutul Național de cercetare-dezvoltare pentru Mecatronică și Tehnica Măsurării (INCDMTM) este institutul de cercetare (de stat) cu cel mai mare procent din venituri realizat prin colaborarea directă cu mediul de afaceri – aproximativ 30% din cifra de afaceri este realizat din contracte cu diverse companii, în special din industria auto. “Avem cel mai mare transfer tehnologic în industrie și economie”,

Spre comparație, institutele de cercetare clasate pe locul 2 și 3 nu ajung nici măcar la 10% din venituri produs prin contactul cu economia reală.

Este adevărat, chiar dacă produc mai puțini bani din contracte semnate cu companii, aceste institute pot avea finanțări uriașe din participări ca parteneri ai unor consorții europene în proiecte cu fonduri comunitare.

Asta, pentru că cea mai mare parte a institutelor de cercetare științifică din România, 47 la număr, se finanțează prin proiecte europene sau naționale, dovadă că sunt departe de a fi orientate spre aplicare.

În 2014, INCDMTM a avut următorii indicatorii:

  • Venituri totale realizate în anul 2014: 12.686.980 lei
  • venituri realizate prin contracte C/D finanţate  din fonduri publice (repartizat pe surse nationale si internationale): 5.603.845 lei
  • venituri realizate prin contracte C/D finanţate din fonduri private: 2.721.305 lei
  • venituri realizate din activităţi economice (servicii, microproducție, exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală): 545.239 lei
  • proiecte europene: 3.158.228

Institutele de cercetare și concesiile făcute în tranziție

Ca toate institutele, și INCDTM a trăit înainte de criză din finanțările naționale.

gheorghe gheorghe„Între 2004 și 2008, bugetul național pentru cercetare era de 0,6% din PIB, față de 0,3% cât este acum. Mergeam la 3 – 4 competiții în fiecare an și și ieșeau contracte pe câte trei ani. A venit criza și n-au mai fost lansate în fiecare an programe naționale, apoi sumele pentru contractele semnate s-au redus în fiecare an, nu am mai avut continuitate”, explică profesorul universitar Gheorghe I. Gheorghe (foto), directorul general al Institutului.

Salvarea acestor activități a venit prin integrarea europeană și posibilitatea de a accesa proiecte cu finanțare comunitarăi, cum afirmă Doru Dumitru Palade, fost ministru al cercetării (între 1992 și 1996), acum director științific la INCDTM.

“Cînd a început criza și au dispărut banii naționali, am trecut toți la accesarea fondurilor europene, care au crescut la 50 – 55% din totalul veniturilor institutelor, venituri care erau înainte 100% fonduri naționale”, explică directorul Gheorghe.

Companiile din economie refuză menționarea brevetelor în contracte

Partea din comenzi executate pentru economie a crescut treptat, uneori prin concesii semnificative, explică directorul general al INCDTM, Gheorghe Gheorghe:

“Legislația în România nu e bună. Orice firmă se ferește să aibă la bază un brevet aplicat, pentru că-i costă prea mult. Toți se feresc de asta ca de dracu. De exemplu, Renault ne interzice. Chiar dacă facem brevetul ne interzice să menționăm că îl aplicăm. Interzice acest lucru prin condițiile lor de contractare. Brevetul îl înregistrăm pentru institut, rămâne la institut, dar nu declarăm că l-am aplicat.

Vă închipuiți ce se întâmplă dacă are un brevet care se aplică la producția lor de milioane de unități? Chiar dacă procentul e mic, nu vă dați seama cât ar plăti?

Renault este companie internațională și își permite. Nu-ți mai dă să lucrezi, dacă nu îndeplinești condiția asta, să nu prezinți brevetul. Asta e. Tot ce avem contractat am obținut prin competiție și licitație. Participăm, la Renault, în competiție cu firme din Franța. Vestul e mai scump, iar noi cedăm: beneficiul să fie mai mic, dar să câștig contractul”.

Aproximativ 90% din veniturile realizate din contractele cu firmele sunt bani decontați de Renault pentru diferite repere fabricate la institut.

Drepturile de proprietate, valorificate prin proiectele europene

Institutul are în derulare, în acest moment, patru proiecte pe bani europeni derulate în parteneriat cu diverse firme. Alte două proiecte au fostfinalizate de curând.

În cazul inovațiilor dezvoltate în cadrul acestor proiecte, toate brevetele sunt înregistrate și drepturile de proprietate se împart în diferite cote între participanții la proiect.

De exemplu, în Clusterul Inovativ Regional București – Ilfov pentru domeniul specializat mecatronica (Mechatrec), care are peste 77 de entități, institutul este membru fondator, fiind singurul de acest gen din țară, și are un poriect cu compania HesperSA, producător de micropompe, care dorește să deschidă un centru tehnologic în valoare de două milioane de euro pentru creșterea exportului (circa 80% din producția actuală a Hesper este exportată).

“Facem un prototip prin proiectul european, apoi vindem produsul. Stabilim lanțul valoric. Hesper este membru al clusterului și tot ce face el intră în contabilitatea clusterului. După ce se încheie proiectul se face o formă de predare a prototipului către ei.

Produsul este al lor, dar dreptul de proprietate este al institutului.

Partenerii stabilesc împreună cum se împart ulterior procentele din proprietatea intelectuală a soluțiilor inovative. De obicei, cele mai multe sunt ale lor, pentru că este aplicația lor, dar cei care au o idee inovativă, noi și ceilalți din lanțul valoric, avem cotă parte”, explică Gheorghe Gheorghe avantajul suplimentar al acestor proiecte europene în colaborare cu mediul privat.

Constantin Stroe, fostul director general Dacia, nu dorește să comenteze 

constantin stroe daciaConstantin Stroe (foto), fostul director general al Dacia, în prezent preşedinte al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), a refuzat să discute pe acest subiect.

Întrebat fiind dacă într-adevăr există prevederi contractuale cu cercetători sau organizații de cercetare, potrivit cărora e interzisă declararea aplicării brevetelor, Constanti Stroe e refuzat orice explicație :  “La întrebarea asta nu răspund. Nu că nu știu, dar nu răspund.”

El a completat totuși, referindu-se la situații de genul acesta în care un institut realizează o piesă pentru companie, dar fără a se specifica în contract că este vorba de o lucrare brevetată: “Dacă eu i-am pus la dispoziție toate datele ca să rezolve o treabă nu este proprietatea Daciei?  Am o rugăminte. Haideți să oprim discuția aici dacă vreți să mai publicăm altă dată. Îmi pare rău, Nici nu vreau să menționați discuția asta”, a adăugat Constantin Stroe.

Experiența eleronului

Firma Dacia a avut o experiență neplăcută, care a marcat nu numai compania, dar i-a făcut foarte pe toți investitorii care se puteau trezi într-o situație similară.

Romică Sandu, un inginer de la Dacia, creatorul eleronului din tablă, a dat în judecată compania, în 1991, cerând parte din profitul obținut de societate prin folosirea invenției sale.

În 2004 el a încasat din partea statului 3,7 milioane de dolari.

Invențiile de serviciu

România nu a avut până de curând o legislație updatată în domeniul proprietății intelectuale și lăsa descoperit domeniul invențiilor angajaților.

În 2014 a intrat în vigoare Legea privind invențiile de serviciu, care stabilește mecanismul de alocare al drepturilor de proprietate intelectuală asupra invențiilor de serviciu.

Aceasta reglementează trei categorii de invenții:

  • Invențiile care au rezultat din activități desfășurate în cadrul unei misiuni inventive încredințate în mod expres în contractul de muncă și în fișa postului sau alte acte obligatorii pentru inventator, care prevăd o misiune inventivă;
  • Invenții ce nu au rezultat dintr-o misiune inventivă, dar care au folosit baza materială a angajatorului, date obținute din activitatea acestuia;
  • Invenții, altele decât cele de mai sus

Primele două categorii suntă invenții de serviciu și sunt tratate astfel:

  • La cele din prima categorie dreptul asupra acestor invenții aparține angajatorului.
  • Dreptul asupra invențiilor din a doua categorie aparține inventatorului salariat, în măsura în care angajatorul nu revendică invenția. În caz contrar, salariatul are dreptul la o remunerație stabilită pe baza unor criterii determinate prin lege.
  • Drepturile asupra invențiilor create de salariați și care nu se încadrează în niciuna din categoriile de mai sus aparține inventatorului salariat, în condițiile prevăzute de Legea nr. 64/1991.

Publicat la data de 22.2.2016 .

Lasa un comentariu


”Techplomație” – Danemarca trimite ambasador în Sillicon Valley, Estonia deschide ambasadă digitală în Luxemburg

Informatizarea și tehnologiile nu schimbă doar vieți în bine, ci aduc noi provocări. Două exemple semnificative în cele ce urmează. Danemarca – outside the...Citeste mai departe »

Consorțiul Siveco Romania – Infeurope Luxembourg oferă suportul tehnic pentru elaborarea Bugetului UE

Comisia Europeană a selectat recent consorțiul care va oferi suport tehnic pentru sistemul critic de business folosit în construirea bugetului Uniunii Europene. SIVECO România...Citeste mai departe »

Unde, cât și cine mai inovează în România

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul loc în...Citeste mai departe »

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul...Citeste mai departe »

România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria prelucrătoare,...Citeste mai departe »

Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei

KU Leuven, dn Belgia, este cea mai inovative universitate din Europa, potrivit celei de-a doua ediții a clasamentului realizat de Reuters, top ce cuprinde...Citeste mai departe »

Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu

Universităţile „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timișoara şi Academia de Studii Economice, reunite...Citeste mai departe »

RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători

Primul fond de pensii pentru cercetătorii europeni, RESAVER, este operațional începând cu luna martie.  Este un produs de economisire pentru pensie modern, care le...Citeste mai departe »

Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud

Taxele pe care le percepe Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) pentru brevetare sunt mai mari decât cele din Slovacia, Cehia, Serbia...Citeste mai departe »

Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Proprietatea Intelectuală (PI) este în continuare un concept foarte abstract pentru cetățenii europeni și există o tendință constantă de a asocia protejarea PI cu...Citeste mai departe »

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

Numărul de cercetători din Uniunea Europeană a crescut considerabil în perioada 2005 – 2015, de la 1,38 milioane până la 1,82 milioane ( +32,2%)....Citeste mai departe »

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

O echipă de cinci elevi ai unui liceu din Timișoara a câştigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA şi universitatea americană...Citeste mai departe »

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Ultimul raport de Sustenabilitate al Siveco a câștigat etapa națională a competiției Deloitte Green Frog Award, fiind înscris în etapa superioară, cea care va...Citeste mai departe »

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Macheta ”Go4two”, prima mașină electrică low-cost concepută și produsă în România a fost prezentată joi seara, la Cluj-Napoca. Autovehicului va costa, cu tot cu...Citeste mai departe »

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Valoarea totală a fondurilor europene contractate anul acesta pe Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 este de 604 milioane de euro (2,718miliarde de lei), potrivit...Citeste mai departe »

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Criteriile, condiţiile, procedura de calcul a scutirii şi documentele justificative necesare la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi...Citeste mai departe »

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Primele componente ale celui mai puternic laser din lume au ajuns la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), din cadrul Institutului de Fizică de la...Citeste mai departe »

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

În perioada 2012 – 2014, a scăzut cu 7,9 puncte procentuale ponderea întreprinderilor inovatoare, iar procentul salariaților din aceste firme s-a diminuat cu 12,3%,...Citeste mai departe »

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Performanța inovării s-a îmbunătățit per ansamblu în Uniunea Europeană, în ultimii opt ani. În 21 de state s-au înregistrat creșteri de diferită anvergură, cele...Citeste mai departe »

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Ordinul cuprinde regulile de calcul al rezultatului fiscal pentru activităţile de cercetare sau dezvoltare tehnologică în cazul cărora se acordă deducerea suplimentară, de 50%,...Citeste mai departe »

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

În perioada 29 iunie – 1 iulie 2016, se desfășoară la Sinaia Conferința Națională Inspiring Science Education, proiect în care SIVECO România este partener...Citeste mai departe »

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Brexitul a fost rezultatul pe care cei mai mulți dintre cercetători nu l-au dorit, scrie Nature. Pentru oamenii de știință britanici urmează o perioadă...Citeste mai departe »

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști de...Citeste mai departe »

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

Discuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației. Săptămâna trecută...Citeste mai departe »

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Folia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată anul...Citeste mai departe »

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare al...Citeste mai departe »

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

În 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații, și...Citeste mai departe »

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

Cea mai sustenabilă casă din Europa, prima care ar putea fi certificată complet Living Building Challenge, se află în București și este prototipul unui...Citeste mai departe »

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

Binecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și inovarea....Citeste mai departe »

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat în...Citeste mai departe »

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe modificări...Citeste mai departe »

Cum poți face cercetare clinică în România

Pentru România, puține din etapele cercetării medicale sunt cu adevărat accesibile. Pentru cercetarea fundamentală ne lipsesc nu doar echipamentele, reactivii, culturile și, până la...Citeste mai departe »

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Două brevete create de echipe de specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului au primit, în luna noiembrie, medalia...Citeste mai departe »

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa (INCDM) va pierde șansa de a achiziționa o navă nouă cu aproape opt milioane...Citeste mai departe »

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

România este unul dintre statele membre care a accesat cei mai puțin bani pentru cercetarea în domeniul medical, potrivit oficialilor europeni. Însă, fără aceste...Citeste mai departe »

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

Cum poți reuși în cercetarea medicală din România? Care este secretul acelora puțini care se pot lăuda cu articole publicate în reviste internaționale bine...Citeste mai departe »

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad,...Citeste mai departe »

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Incertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească mai...Citeste mai departe »

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Se vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, iar dovada cea mai convingătoare este statistica: cât de mulți medici români...Citeste mai departe »

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

În cercetarea din România se investesc anul acesta 1,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), o sumă mult prea îndepărtată de ținta fixată pentru...Citeste mai departe »

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15% din...Citeste mai departe »

Analize cursdeguvernare

Manual: Cum gestionezi slab cea mai bună creștere economică din UE. Execuția bugetară la 6 luni

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele semestrului I din 2017 un deficit de circa 6,3 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,77% din PIB...Citeste mai departe »

Producția agricolă 2016 – efectul asupra PIB = ZERO, ponderea în PIB s-a dus sub 4%

Producția agricolă a României a crescut în 2016 cu 2,5% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Producția vegetală, care reprezintă 63,3%...Citeste mai departe »

Strategia România – UE 2020: cum evoluăm noi altfel decât media UE

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru...Citeste mai departe »

Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit...Citeste mai departe »

Calitatea locului de muncă: Țara din UE în care munca nu te scoate din sărăcie

„Dacă munceşti nu mai ai timp să faci bani” potrivit unei zicale româneşti tot mai populare, confirmată de datele publicate de Eurostat. Care ne...Citeste mai departe »