Ca răspuns la amenințările Moscovei de extindere a războiului din Ucraina, Washington, Berlin și Bruxelles devin “complici“ în a legitima controlul rebelilor aupra unor teritorii ocupate în regiunea Dombas.
Centrul de Analize pentru Politici Europene (CCEPA) publică miercuri o analiză a evoluției conflictului din Ucraina, autorul- Janusz Bugajski- considerînd că recunoșterea de către Occident a guvernelor regionale apropiate de Kremlin va avea consecințe asupra integrității teritoriale a Ucrainei, va pune în pericol toate înțelegerile de securitate ce funcționau în estul Europei și va încuraja tendința hegemonistă a Moscovei.
Suplimentar, CEPA afirmă că bătălia surdă care se dă în legătură cu Ucraina demonstrează că SUA le lipsesc o strategie eficientă vis-à-vis de Rusia. Iar presupunerea că ambițiile lui Vladimir Putin pot fi satisfăcute prin concesii făcute acestuia este greșită.
Kremlinul se teme că Ucraina va ieși din zona sa de influență și va merge pe calea integrării în UE și în NATO. Această alternativă pune în pericol visul de realizare al Uniunii Eurasiatice și ar putea declanșa mișcări de democratizare a Rusiei.
Pentru a bloca accesele de independență ale Ucrainei, Kremlinul susține structuri administrative artificial create în interiorul statului vecin, cu scopul paralizării administrației central de la Kiev.
Pe parcursul ultimelor 18 luni, Rusia a anexat Crimeea și a susținut separatiștii din regiunea Dombas cu scopul de a testa posibilitățile de divizare a Ucrainei. A reușit creearea de guverne locale secesioniste, cu ajutorul forțelor speciale din Armată, a mercenarilor și a ofițerilor serviciilor secrete, în zone de graniță, în Donetsk și Lugansk.
Iar când a fost nevoie să “securizeze“ teritoriile ocupate, în vara anului 2014, când Kievul a lansat contra-ofensiva pentru recuperarea teritoriilor pierdute, Moscova a intervenit direct cu trupe, în august 2014, în apărarea rebelilor.
Tentativele de ocupare a altor teritorii cu “omuleți verzi“, precum Odesa și Kharkov, au eșuat deocamdată, iar Rusia a evitat o invazie deschisă care ar fi generat costuri semnificative.
În schimb, Moscova a reușit în tentative de legitimare a separatiștilor, asigurându-le acestora un loc la masa tratativelor de pace- formatul de negocieri de la Minsk a consemnat prezența la discuții a OSCE, a Ucrainei, a Rusiei și a reprezentanților celor două regiuni separatist, care au primit astfel legitimarea de conducători.
Strategia Rusiei e clară: privarea Ucrainei de teritorii, amenințarea cu dezmembrarea teritorială și convingerea Occidentului că trebuie să încheie înțelegeri politice pentru a evita noi confruntări armate.
Moscova promovează un model de federalizare care blochează ambițiile europene ale Ucrainei. Este modelul aplicat cu succes în Georgia și în Moldova după destrămarea URSS. Este exemplul tipic de conflict înghețat pe care Rusia îl poate oricând activa, în funcție de interese.
Iar jocul pare să funcționeze- în loc să cheltuiască resurse dintr-o economie vlăguită, Rusia capitalizează concesiile făcute de Occident, obținând practic același rezultat pe care l-ar fi obținut și în cazul unei invazii pe scară largă Ucrainei.
Guvernul de la Kiev încearcă să evite o federalizare care l-ar destabiliza și încearcă să implementeze o legislație care să permită o mai largă descentralizare în interiorul unui cadru statal democratic.
La presiunea Occidentului, Parlamentul din Kiev a inclus o prevedere în Constituție care permite adoptarea de legislație nouă în materia administrațiilor locale, deschizând astfel calea pentru adoptarea unui statut special în zonele ocupate.
Washington, Berlin și Paris mai presează Kievul să organizeze alegerile locale, programate pentru data de 25 octombrie 2015, inclusiv în regiunile pe care nu le mai are sub control și în care nu poate asigura desfășurarea de alegeri libere. Această decizie ar oferi o validare suplimentară guvernelor locale apropiate Moscovei.
Suplimentar, Washington a stabilt recent un nou format bilateral de negociere cu Rusia, la nivel de adjunct al miniștrilor Afacerilor Externe, în ceea ce privește situația internă a Ucrainei. Înțelegerea este privită de CEPA drept “revoltătoare“ și va avea ca efect blocarea proceselor de democratizare a Ucrainei.
Soarta regiunilor separatiste stă în balanță atâta timp cât Kievul aplică presiuni economice asupra acestor zone, prin măsura suspendării finanțărilor destinate autorităților locale separatiste. Organizarea de alegeri în Donetsk și Lugansk echivalează cu reluarea acestor finanțări către zone care neagă suveranitatea statului.
Conflictul înghețat din estul Ucrainei va avea consecințe mai largi, fiind de natură să încurajeze mișcări separatiste pe criterii entice în fostele republici sovietice, în special în zone în care populația de etnie rusă este majoritară. Sunt în pericol în special Estonia, Letonia, Belarus și Kazahstan.
