Cele 10 criterii pentru statistica dezechilibrelor europene. Cum stă România la export/import

De Marin Pana | 23.2.2012 .

Pentru prevenirea şi corecţia dezechilibrelor macroeconomice, agreeată la nivelul UE prin regulamentul 1176/2011, Eurostat a întocmit un tablou de bord pe care vor fi urmăriţi zece indicatori.

Aceştia ar urma să permită declanşarea unei proceduri de dezechilibre excesive, prin care să fie impusă statelor membre corectarea situaţiei înainte de a intra într-o situaţie foarte dicilă.

Cei zece indicatori sunt:

1. media pe ultimii trei ani a deficitului de cont curent (% din PIB)

2. poziţia investiţională netă la finalul anului (% din PIB)

3. modificarea procentuală a ratei efective de schimb pe ultimii trei ani, pe baza deflatorilor IPC

4. modificarea procentuală pe ultimii cinci ani a ponderii în exporturile mondiale, măsurată în preţuri curente

5. modificarea procentuală pe ultimii trei ani a costului unitar al forţei de muncă

6. modificarea procentuală în raport cu anul precedent a preţurilor caselor

7. fluxul privat de credit (% din PIB)

8. datoria privată (%din PIB)

9. datoria sectorului guvernamental (% din PIB)

10. media şomajului pe ultimii trei ani

Toate informaţiile utilizate pentru alcătuirea tabloului de bord au fost armonizate conform Codului Statistic European de Bune Practici, pentru a se asigura relevanţa, comparabilitatea şi calitatea datelor furnizate de instituţii statistice independente.

Principalul furnizor de date este Eurostat, dar anumiţi indicatori vor fi preluaţi sau prelucraţi pe baza unor valori primite de la Directoratul General pentru Afaceri Economice şi Financiare, Banca Centrală Europeană şi FMI.

Ţinerea permanentă la zi a acestui tablou de bord va reveni în sarcina Eurostat.

Criteriul de azi: raportul dintre exporturi şi importuri. România între alte state

Datele pentru perioada 2005 – 2010 au fost deja făcute publice la mijlocul lunii februarie şi permit tragerea anumitor concluzii. Pentru a lua un exemplu concret şi edificator acum, din perspectiva ultimilor ani, ne vom referi la evoluţia deficitului de cont curent.

Deficitul de cont curent exprimă diferenţa dintre exporturile şi importurile de mărfuri şi servicii raportată la PIB. Cu precizarea că media pe trei ani a fost introdusă pentru a evita tragerea de concluzii eronate pe baza unei evoluţii conjuncturale, punctuale.

Fără a considera că un singur indicator este suficient pentru a descrie compexitatea evoluţiilor macroeconomice, se observă uşor diferenţa marcată dintre ritmul susţinut impus de locomotiva europeană Germania şi centrul de greutate Franţa, a cărei poziţie a pierdut uşor, dar constant, din echilibru.

Prin contrast, se vede că tabloul de bord arăta de mult o deteriorare importantă pentru Grecia şi Portugalia, cu maximele atinse de eleni şi cu plafonarea la o cotă de avarie pentru lusitani.

Plecată pe acelaşi trend negativ, Spania a atins maximul în 2008, dar a început la timp redresarea.

România, deşi, a plecat de la valori similare şi a atins un maxim situat între cel grec şi cel portughez, a revenit mai repede ( cu costurile sociale aferente) spre un nivel de deficit situat acum în zona Spaniei, dar a evitat evoluţii care se conturau similare cu ale celor două state din sudul zonei euro.

(Citeşte mai mult pe cronicaeuropeană.ro)

Share

Citeşte şi:

România în tabloul de bord al UE (2). Rata reală de schimb

 

De unde creştere în 2012. Ce spun Dăianu, Stolojan, Lazea, Voinea

Exporturile cresc, dar nici deficitul comercial nu doarme

Publicat la data de 23.2.2012 .

Un raspuns

  1. Revista Presei – 24 februarie / “Viaţa grea a parlamentarilor grevişti” « Politeía
    24.2.2012, 1:09 am

    [...] Cele 10 criterii pentru statistica dezechilibrelor europene. Cum stă România la export/import. Pentru prevenirea şi corecţia dezechilibrelor macroeconomice, agreeată la nivelul UE prin regulamentul 1176/2011, Eurostat a întocmit un tablou de bord pe care vor fi urmăriţi zece indicatori. Aceştia ar urma să permită declanşarea unei proceduri de dezechilibre excesive, prin care să fie impusă statelor membre corectarea situaţiei înainte de a intra într-o situaţie foarte dicilă. Datele pentru perioada 2005 – 2010 au fost deja făcute publice la mijlocul lunii februarie şi permit tragerea anumitor concluzii. Pentru a lua un exemplu concret şi edificator acum, din perspectiva ultimilor ani, ne vom referi la evoluţia deficitului de cont curent. Deficitul de cont curent exprimă diferenţa dintre exporturile şi importurile de mărfuri şi servicii raportată la PIB. Cu precizarea că media pe trei ani a fost introdusă pentru a evita tragerea de concluzii eronate pe baza unei evoluţii conjuncturale, punctuale. Integral in Curs de Guvernare [...]

  2. România în tabloul de bord al UE (3) : Costul unitar al muncii » CursDeGuvernare.ro
    27.2.2012, 2:54 pm

    [...] prezentăm un singur criteriu din cele zece luate drept referinţe pe tabloul de bord al macrotabilităţii europene, şi anume costul unitar nominal al muncii, calculat ca schimbare procentuală pe ultimii trei ani [...]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cum se aleargă prin criză salariile de la stat cu cele din privat

salariu Diferența dintre salariile încasate la stat și cele din mediul privat s-a redus considerabil în anul 2010, odată cu diminuarea de 25% a sumelor primate de bugetari, potrivit datelor publicate de INS. Astfel, de la un nivel de circa 43% mai mult pentru angajații statului în perioada 2004- 2005, s-a ajuns la numai aproximativ 24% în 2010. ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Structura de ultimă oră a deficitului: Primele semne de derapaj

deficit Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 0,83% din PIB estimat, potrivit datele comunicate de Ministerul Finanțelor, ceea ce se constituie într-un semnal de avarie. Pe acest trend, minusul ce va fi consemnat la finalul anului riscă să se ducă spre 2,5%, peste nivelul deja majorat recent ( cu aprobarea FMI) de la 1,9% la 2,2%. Problema principală se conturează nu pe partea de venituri, care au crescut în primele patru luni ale acestui an ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum a ajuns deficitul structural de la pensii de la 0 la 3,5 miliarde de euro

deficite Cea mai mare contribuție la deficitul bugetului public consolidat în anul 2011 a avut-o bugetul asigurărilor sociale de stat, destinat cu precădere plății pensiilor. Adică 13,3 miliarde lei sau 3,15 miliarde euro la cursul oficial, bani care nu au fost colectați la impozitare nici de la salariați și nici de la patroni și au trebuit acoperiți de la bugetul de stat. Adică, în principal, ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

România demografică: Scade speranţa de viaţă pentru bărbaţii de vârstă mijlocie

multime În timp ce speranța de viață a femeilor din România se îmbunătățește vizibil, speranța de viață a bărbaților de vârstă mijlocie este în scădere, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Cei mai afectați sunt bărbații născuți în anii 60, care aveau sub 30 de ani la revoluția din decembrie 89 și au încasat în plin șocul schimbării de sistem social-economic. ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

România are TVA mare pentru că nu se colectează. TVA efectiv este de doar 13%. O comparaţie cu ţările UE

procente Cu 47,9 miliarde lei și 26,4% din veniturile statului în anul 2011, taxa pe valoare adăugată se află pe poziția a doua în topul taxelor colectate la buget, la mica distanță în urma contribuțiilor sociale. De altfel, odată cu reducerea acestor contribuții ( absolut necesară pentru reducerea costurilor cu munca și creșterea competitivității) ea va trece pe primul loc. ... 
Citeste mai departe »
Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cum ar putea arăta dreapta lui Ungureanu. MR Ungureanu

Fostul premier anunţă înfiinţarea unui ONG care s-ar putea numi „Iniţiativa Civică de Centru-Dreapta”. Are şi un fel motto, care poate fi rezumat după cele ... Citeste mai departe »

Aura Socol -coment

Aura Socol

România – între cantitatea şi calitatea austerităţii

Romania a avut unul dintre cele mai ambitioase programe de ajustare fiscala din Uniunea Europeana, cu o viteza de ajustare medie anuala de aproximativ 1,9% ... Citeste mai departe »

danial-daianu+1

Daniel Daianu

Daniel Dăianu: De unde creştere?

In zona euro se vorbeste tot mai mult despre nevoia de a insoti consolidarea fiscala cu masuri de stimulare a cresterii economice. Acest tandem de ... Citeste mai departe »

Comentarii

Cum ar putea arăta dreapta lui Ungureanu. MR Ungureanu

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Fostul premier anunţă înfiinţarea unui ONG care s-ar putea numi „Iniţiativa Civică de Centru-Dreapta”. Are şi un fel motto, care poate fi rezumat după cele ... Citeste mai departe »

România – între cantitatea şi calitatea austerităţii

Aura Socol -coment

Aura Socol

Romania a avut unul dintre cele mai ambitioase programe de ajustare fiscala din Uniunea Europeana, cu o viteza de ajustare medie anuala de aproximativ 1,9% ... Citeste mai departe »