Cea mai severă fractură între generații pe piața muncii: românii adulți – în topul ocupării, tinerii – lideri la șomaj relativ

de Marin Pana | 26.2.2015 .

tanar-somajDeși ocupă de-abia locul 20 din 28 de state UE ca rată națională a șomajului, România continuă să dețină detașat prima poziție în ceea ce privește șomajul relativ în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani.
Practic, ne situăm în topul celor mai ocupați europeni după ce ajungem la 25 de ani, dar nici apetitul pentru muncă și nici șansele oferite la început de carieră nu corespund cerințelor europene.

Șomajul la nivelul Zonei Euro a fost de 11,3% la finele lui 2014. În schimb, în rândul tinerilor sub 25 de ani, situația este de două ori mai gravă, ponderea celor în căutare de lucru fiind de 23%.

România se află printre țările care au reușit să mențină acest fenomen în limite acceptabile la nivelul întregii populații, dar se confruntă cu mari probleme la nivelul tineretului.

Trebuie remarcat că flagelul șomajului se manifestă mai pregnant în Zona Euro decât pe ansamblul întregii Uniuni Europene, unde se înregistrează un nivel de 9,9%, în scădere de la cei 10,7% atinși în urmă cu doi ani. Totuși, UE continuă să se afle la nivelul acestui indicator macroeconomic esențial mult peste SUA (5,6%) și Japonia (3,5%).

Flancul sudic al Zonei Euro formează podiumul șomajului, situat detașat în afara mediei europene, după cum se poate vedea în topul de mai jos. Cu toate acestea, nici state situate mai la nord, precum Slovacia sau Irlanda, nu au fost ocolite de lipsa locurilor de muncă.

Fapt interesant, Spania, Portugalia, Italia și Franța se plasează între cele 11 țări din UE situate peste media Uniunii ca nivel al șomajului. Ceea ce se constituie într-un avertisment pentru noi, prin prisma componentei socio-culturale latine, dar ne și plasează ( cel puțin statistic) în poziția oarecum surprinzătoare de cea mai ”nordică” țară latină.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Din păcate, însă, conducem detașat în topul european al șomajului relativ la ”tineret-speranțe”, depășindu-i chiar și pe verii noștri italieni. În ultimii doi ani, rata șomajului la categoria de 25 de ani și peste s-a redus spre pragul de 5% și în timp ce șomajul în rândul tinerilor a urcat cu două puncte procentuale și a depășit media Zonei Euro (23%).

Discrepanța între comportamentul anglo-saxon al adulților și latino-europenizarea tinerilor a dus la o dihotomie nemaîntâlnită la nivelul țărilor UE. Suntem pe locul 5 ca nivel de ocupare al adulților, după Marea Britanie, Austria, Germania și Malta, dar, simultan, avem a opta rată a șomajului în rândul tinerilor, după Spania, Grecia, Croația, Portugalia, Cipru, Slovacia și Franța.

Există, însă, o deosebire majoră față de aceste țări, în care nivelul general al șomajului este relativ ridicat, ceea ce nu este cazul la noi. Mai mult, dacă ne uităm cu atenție la tinerii greci sau la vecinii bulgari, vedem că ei au probleme mai degrabă din cauza situației dificile pentru toate categoriile de vârstă.

Tinerii greci îi trimit pe cei spanioli în fruntea clasamentului în care conduc adulții lor iar rata șomajului sub 25 de ani la bulgari este mai mică decât la noi, deși, de la 25 de ani în sus, au o rată a șomajului aproape exact dublă față de cea de la noi ( 10,1% față de 5,1%). Se pare că se străduie într-o măsură mai mare decât la noi să nu facă notă disonantă la nivel social, la fel cum se întâmplă, îndeobște, în Olanda sau Germania.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Una peste alta, falia între generații este mai mare la noi decât oriunde altundeva în Europa iar efectele se vor acumula implacabil, în timp. Inclusiv în ceea ce privește sistemul de pensii și în ceea ce privește apetitul pentru pregătirea profesională continuă, cu corolarul problemelor viitoare în a asigura necesarul de forță competentă de muncă.

De aceea, politica de susținere a angajării tinerilor, cu cele două mari componente (stimularea fiscală a firmelor angajatoare, dar și descurajarea complacerii cu situația dificilă pe calea protecției sociale prea generoase față de realitățile din economie) trebuie regândită rapid. Cel puțin pentru a părăsi poziția de lider european al disparităților de șomaj pe motiv de vârstă.

Cel mai optimist scenariu pe termen mediu ar fi deplasarea nivelurilor de șomaj din România spre cele înregistrate în Marea Britanie.
Țară care se poziționează înaintea Germaniei, cu cea mică rată a șomajului la categoria de vârstă de la 25 de ani în sus, și o valoare peste (dar undeva mai aproape de) media europeană la categoria de vâstă sub 25 de ani.

Publicat la data de 26.2.2015 .

Un raspuns

  1. Vlad Tepelea
    26.2.2015, 9:15 pm

    Ca sa avem o imagine completa a fracturii sociale la noi adăugați va rog si pensiile foarte mici si gradul scăzut de ocupare al populației de vârsta pensiei.
    In legatura cu generația tânara este îngrijorător si nivelul de cultura care scade văzând cu ochii. Aceasta din urma mi se pare un factor foarte penalizat pentru viitorul nației.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română