Cea mai severă fractură între generații pe piața muncii: românii adulți – în topul ocupării, tinerii – lideri la șomaj relativ

de Marin Pana | 26.2.2015 .

tanar-somajDeși ocupă de-abia locul 20 din 28 de state UE ca rată națională a șomajului, România continuă să dețină detașat prima poziție în ceea ce privește șomajul relativ în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani.
Practic, ne situăm în topul celor mai ocupați europeni după ce ajungem la 25 de ani, dar nici apetitul pentru muncă și nici șansele oferite la început de carieră nu corespund cerințelor europene.

Șomajul la nivelul Zonei Euro a fost de 11,3% la finele lui 2014. În schimb, în rândul tinerilor sub 25 de ani, situația este de două ori mai gravă, ponderea celor în căutare de lucru fiind de 23%.

România se află printre țările care au reușit să mențină acest fenomen în limite acceptabile la nivelul întregii populații, dar se confruntă cu mari probleme la nivelul tineretului.

Trebuie remarcat că flagelul șomajului se manifestă mai pregnant în Zona Euro decât pe ansamblul întregii Uniuni Europene, unde se înregistrează un nivel de 9,9%, în scădere de la cei 10,7% atinși în urmă cu doi ani. Totuși, UE continuă să se afle la nivelul acestui indicator macroeconomic esențial mult peste SUA (5,6%) și Japonia (3,5%).

Flancul sudic al Zonei Euro formează podiumul șomajului, situat detașat în afara mediei europene, după cum se poate vedea în topul de mai jos. Cu toate acestea, nici state situate mai la nord, precum Slovacia sau Irlanda, nu au fost ocolite de lipsa locurilor de muncă.

Fapt interesant, Spania, Portugalia, Italia și Franța se plasează între cele 11 țări din UE situate peste media Uniunii ca nivel al șomajului. Ceea ce se constituie într-un avertisment pentru noi, prin prisma componentei socio-culturale latine, dar ne și plasează ( cel puțin statistic) în poziția oarecum surprinzătoare de cea mai ”nordică” țară latină.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Din păcate, însă, conducem detașat în topul european al șomajului relativ la ”tineret-speranțe”, depășindu-i chiar și pe verii noștri italieni. În ultimii doi ani, rata șomajului la categoria de 25 de ani și peste s-a redus spre pragul de 5% și în timp ce șomajul în rândul tinerilor a urcat cu două puncte procentuale și a depășit media Zonei Euro (23%).

Discrepanța între comportamentul anglo-saxon al adulților și latino-europenizarea tinerilor a dus la o dihotomie nemaîntâlnită la nivelul țărilor UE. Suntem pe locul 5 ca nivel de ocupare al adulților, după Marea Britanie, Austria, Germania și Malta, dar, simultan, avem a opta rată a șomajului în rândul tinerilor, după Spania, Grecia, Croația, Portugalia, Cipru, Slovacia și Franța.

Există, însă, o deosebire majoră față de aceste țări, în care nivelul general al șomajului este relativ ridicat, ceea ce nu este cazul la noi. Mai mult, dacă ne uităm cu atenție la tinerii greci sau la vecinii bulgari, vedem că ei au probleme mai degrabă din cauza situației dificile pentru toate categoriile de vârstă.

Tinerii greci îi trimit pe cei spanioli în fruntea clasamentului în care conduc adulții lor iar rata șomajului sub 25 de ani la bulgari este mai mică decât la noi, deși, de la 25 de ani în sus, au o rată a șomajului aproape exact dublă față de cea de la noi ( 10,1% față de 5,1%). Se pare că se străduie într-o măsură mai mare decât la noi să nu facă notă disonantă la nivel social, la fel cum se întâmplă, îndeobște, în Olanda sau Germania.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Una peste alta, falia între generații este mai mare la noi decât oriunde altundeva în Europa iar efectele se vor acumula implacabil, în timp. Inclusiv în ceea ce privește sistemul de pensii și în ceea ce privește apetitul pentru pregătirea profesională continuă, cu corolarul problemelor viitoare în a asigura necesarul de forță competentă de muncă.

De aceea, politica de susținere a angajării tinerilor, cu cele două mari componente (stimularea fiscală a firmelor angajatoare, dar și descurajarea complacerii cu situația dificilă pe calea protecției sociale prea generoase față de realitățile din economie) trebuie regândită rapid. Cel puțin pentru a părăsi poziția de lider european al disparităților de șomaj pe motiv de vârstă.

Cel mai optimist scenariu pe termen mediu ar fi deplasarea nivelurilor de șomaj din România spre cele înregistrate în Marea Britanie.
Țară care se poziționează înaintea Germaniei, cu cea mică rată a șomajului la categoria de vârstă de la 25 de ani în sus, și o valoare peste (dar undeva mai aproape de) media europeană la categoria de vâstă sub 25 de ani.

Publicat la data de 26.2.2015 .

Un raspuns

  1. Vlad Tepelea
    26.2.2015, 9:15 pm

    Ca sa avem o imagine completa a fracturii sociale la noi adăugați va rog si pensiile foarte mici si gradul scăzut de ocupare al populației de vârsta pensiei.
    In legatura cu generația tânara este îngrijorător si nivelul de cultura care scade văzând cu ochii. Aceasta din urma mi se pare un factor foarte penalizat pentru viitorul nației.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Semestrul European: un rezumat pe România anului 2017. Datele Bruxelles-ului nu ”bat” deloc cu cele ale Bucureștiului

Comisia Europeană ( CE) arată în raportul de ţară 2017 referitor la România că, inversând tendinţa de consolidare, politica fiscală a devenit prociclică în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Lumea mirifică a salariilor și pensiilor din următorii 4 ani: ”we have a problem!”

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a confirmat săptămâna trecută într-o emisiune TV aplicarea creșterilor de pensii și salarii pe următorii patru ani, exact aşa...Citeste mai departe »

Marin Pana

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

Marin Pana

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »

Marin Pana

Comerțul exterior al anului 2016: Cu cine, ce, cât – de-am înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro

Deficitul comercial pe 2016 a fost de 9.956,8 milioane euro, cu circa 19% mai mare decât în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5190 lei
4.2856 lei
5.3429 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română