Cea mai severă fractură între generații pe piața muncii: românii adulți – în topul ocupării, tinerii – lideri la șomaj relativ

de Marin Pana | 26.2.2015 .

tanar-somajDeși ocupă de-abia locul 20 din 28 de state UE ca rată națională a șomajului, România continuă să dețină detașat prima poziție în ceea ce privește șomajul relativ în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani.
Practic, ne situăm în topul celor mai ocupați europeni după ce ajungem la 25 de ani, dar nici apetitul pentru muncă și nici șansele oferite la început de carieră nu corespund cerințelor europene.

Șomajul la nivelul Zonei Euro a fost de 11,3% la finele lui 2014. În schimb, în rândul tinerilor sub 25 de ani, situația este de două ori mai gravă, ponderea celor în căutare de lucru fiind de 23%.

România se află printre țările care au reușit să mențină acest fenomen în limite acceptabile la nivelul întregii populații, dar se confruntă cu mari probleme la nivelul tineretului.

Trebuie remarcat că flagelul șomajului se manifestă mai pregnant în Zona Euro decât pe ansamblul întregii Uniuni Europene, unde se înregistrează un nivel de 9,9%, în scădere de la cei 10,7% atinși în urmă cu doi ani. Totuși, UE continuă să se afle la nivelul acestui indicator macroeconomic esențial mult peste SUA (5,6%) și Japonia (3,5%).

Flancul sudic al Zonei Euro formează podiumul șomajului, situat detașat în afara mediei europene, după cum se poate vedea în topul de mai jos. Cu toate acestea, nici state situate mai la nord, precum Slovacia sau Irlanda, nu au fost ocolite de lipsa locurilor de muncă.

Fapt interesant, Spania, Portugalia, Italia și Franța se plasează între cele 11 țări din UE situate peste media Uniunii ca nivel al șomajului. Ceea ce se constituie într-un avertisment pentru noi, prin prisma componentei socio-culturale latine, dar ne și plasează ( cel puțin statistic) în poziția oarecum surprinzătoare de cea mai ”nordică” țară latină.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Din păcate, însă, conducem detașat în topul european al șomajului relativ la ”tineret-speranțe”, depășindu-i chiar și pe verii noștri italieni. În ultimii doi ani, rata șomajului la categoria de 25 de ani și peste s-a redus spre pragul de 5% și în timp ce șomajul în rândul tinerilor a urcat cu două puncte procentuale și a depășit media Zonei Euro (23%).

Discrepanța între comportamentul anglo-saxon al adulților și latino-europenizarea tinerilor a dus la o dihotomie nemaîntâlnită la nivelul țărilor UE. Suntem pe locul 5 ca nivel de ocupare al adulților, după Marea Britanie, Austria, Germania și Malta, dar, simultan, avem a opta rată a șomajului în rândul tinerilor, după Spania, Grecia, Croația, Portugalia, Cipru, Slovacia și Franța.

Există, însă, o deosebire majoră față de aceste țări, în care nivelul general al șomajului este relativ ridicat, ceea ce nu este cazul la noi. Mai mult, dacă ne uităm cu atenție la tinerii greci sau la vecinii bulgari, vedem că ei au probleme mai degrabă din cauza situației dificile pentru toate categoriile de vârstă.

Tinerii greci îi trimit pe cei spanioli în fruntea clasamentului în care conduc adulții lor iar rata șomajului sub 25 de ani la bulgari este mai mică decât la noi, deși, de la 25 de ani în sus, au o rată a șomajului aproape exact dublă față de cea de la noi ( 10,1% față de 5,1%). Se pare că se străduie într-o măsură mai mare decât la noi să nu facă notă disonantă la nivel social, la fel cum se întâmplă, îndeobște, în Olanda sau Germania.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Una peste alta, falia între generații este mai mare la noi decât oriunde altundeva în Europa iar efectele se vor acumula implacabil, în timp. Inclusiv în ceea ce privește sistemul de pensii și în ceea ce privește apetitul pentru pregătirea profesională continuă, cu corolarul problemelor viitoare în a asigura necesarul de forță competentă de muncă.

De aceea, politica de susținere a angajării tinerilor, cu cele două mari componente (stimularea fiscală a firmelor angajatoare, dar și descurajarea complacerii cu situația dificilă pe calea protecției sociale prea generoase față de realitățile din economie) trebuie regândită rapid. Cel puțin pentru a părăsi poziția de lider european al disparităților de șomaj pe motiv de vârstă.

Cel mai optimist scenariu pe termen mediu ar fi deplasarea nivelurilor de șomaj din România spre cele înregistrate în Marea Britanie.
Țară care se poziționează înaintea Germaniei, cu cea mică rată a șomajului la categoria de vârstă de la 25 de ani în sus, și o valoare peste (dar undeva mai aproape de) media europeană la categoria de vâstă sub 25 de ani.

Publicat la data de 26.2.2015 .

Un raspuns

  1. Vlad Tepelea
    26.2.2015, 9:15 pm

    Ca sa avem o imagine completa a fracturii sociale la noi adăugați va rog si pensiile foarte mici si gradul scăzut de ocupare al populației de vârsta pensiei.
    In legatura cu generația tânara este îngrijorător si nivelul de cultura care scade văzând cu ochii. Aceasta din urma mi se pare un factor foarte penalizat pentru viitorul nației.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit...Citeste mai departe »

Marin Pana

Calitatea locului de muncă: Țara din UE în care munca nu te scoate din sărăcie

„Dacă munceşti nu mai ai timp să faci bani” potrivit unei zicale româneşti tot mai populare, confirmată de datele publicate de Eurostat. Care ne...Citeste mai departe »

Marin Pana

Românii – locul 2 în UE la inactivitate, după verii italieni. Femeile – cheia problemei

România s-a situat în 2016 pe locul doi la indicatorul naţional de inactivitate calculat în Uniunea Europeană, după Italia şi alături de Croaţia, dar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Demografia afacerilor ne plasează la mare distanţă de fostele state socialiste şi la coada UE. Implicaţiile

Omul este cel mai preţios capital. Puține sunt însă întreprinderile româneşti care focalizează pe acest principiu, deoarece figurăm ultimii sau printre ultiumii la ponderea...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea PIB – calitate tot mai slabă. Atenţie la evoluţia preţurilor din economie!

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,6% în termeni reali pe primul trimestru al anului în curs...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română