Cea mai severă fractură între generații pe piața muncii: românii adulți – în topul ocupării, tinerii – lideri la șomaj relativ

de Marin Pana | 26.2.2015 .

tanar-somajDeși ocupă de-abia locul 20 din 28 de state UE ca rată națională a șomajului, România continuă să dețină detașat prima poziție în ceea ce privește șomajul relativ în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani.
Practic, ne situăm în topul celor mai ocupați europeni după ce ajungem la 25 de ani, dar nici apetitul pentru muncă și nici șansele oferite la început de carieră nu corespund cerințelor europene.

Șomajul la nivelul Zonei Euro a fost de 11,3% la finele lui 2014. În schimb, în rândul tinerilor sub 25 de ani, situația este de două ori mai gravă, ponderea celor în căutare de lucru fiind de 23%.

România se află printre țările care au reușit să mențină acest fenomen în limite acceptabile la nivelul întregii populații, dar se confruntă cu mari probleme la nivelul tineretului.

Trebuie remarcat că flagelul șomajului se manifestă mai pregnant în Zona Euro decât pe ansamblul întregii Uniuni Europene, unde se înregistrează un nivel de 9,9%, în scădere de la cei 10,7% atinși în urmă cu doi ani. Totuși, UE continuă să se afle la nivelul acestui indicator macroeconomic esențial mult peste SUA (5,6%) și Japonia (3,5%).

Flancul sudic al Zonei Euro formează podiumul șomajului, situat detașat în afara mediei europene, după cum se poate vedea în topul de mai jos. Cu toate acestea, nici state situate mai la nord, precum Slovacia sau Irlanda, nu au fost ocolite de lipsa locurilor de muncă.

Fapt interesant, Spania, Portugalia, Italia și Franța se plasează între cele 11 țări din UE situate peste media Uniunii ca nivel al șomajului. Ceea ce se constituie într-un avertisment pentru noi, prin prisma componentei socio-culturale latine, dar ne și plasează ( cel puțin statistic) în poziția oarecum surprinzătoare de cea mai ”nordică” țară latină.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Din păcate, însă, conducem detașat în topul european al șomajului relativ la ”tineret-speranțe”, depășindu-i chiar și pe verii noștri italieni. În ultimii doi ani, rata șomajului la categoria de 25 de ani și peste s-a redus spre pragul de 5% și în timp ce șomajul în rândul tinerilor a urcat cu două puncte procentuale și a depășit media Zonei Euro (23%).

Discrepanța între comportamentul anglo-saxon al adulților și latino-europenizarea tinerilor a dus la o dihotomie nemaîntâlnită la nivelul țărilor UE. Suntem pe locul 5 ca nivel de ocupare al adulților, după Marea Britanie, Austria, Germania și Malta, dar, simultan, avem a opta rată a șomajului în rândul tinerilor, după Spania, Grecia, Croația, Portugalia, Cipru, Slovacia și Franța.

Există, însă, o deosebire majoră față de aceste țări, în care nivelul general al șomajului este relativ ridicat, ceea ce nu este cazul la noi. Mai mult, dacă ne uităm cu atenție la tinerii greci sau la vecinii bulgari, vedem că ei au probleme mai degrabă din cauza situației dificile pentru toate categoriile de vârstă.

Tinerii greci îi trimit pe cei spanioli în fruntea clasamentului în care conduc adulții lor iar rata șomajului sub 25 de ani la bulgari este mai mică decât la noi, deși, de la 25 de ani în sus, au o rată a șomajului aproape exact dublă față de cea de la noi ( 10,1% față de 5,1%). Se pare că se străduie într-o măsură mai mare decât la noi să nu facă notă disonantă la nivel social, la fel cum se întâmplă, îndeobște, în Olanda sau Germania.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Una peste alta, falia între generații este mai mare la noi decât oriunde altundeva în Europa iar efectele se vor acumula implacabil, în timp. Inclusiv în ceea ce privește sistemul de pensii și în ceea ce privește apetitul pentru pregătirea profesională continuă, cu corolarul problemelor viitoare în a asigura necesarul de forță competentă de muncă.

De aceea, politica de susținere a angajării tinerilor, cu cele două mari componente (stimularea fiscală a firmelor angajatoare, dar și descurajarea complacerii cu situația dificilă pe calea protecției sociale prea generoase față de realitățile din economie) trebuie regândită rapid. Cel puțin pentru a părăsi poziția de lider european al disparităților de șomaj pe motiv de vârstă.

Cel mai optimist scenariu pe termen mediu ar fi deplasarea nivelurilor de șomaj din România spre cele înregistrate în Marea Britanie.
Țară care se poziționează înaintea Germaniei, cu cea mică rată a șomajului la categoria de vârstă de la 25 de ani în sus, și o valoare peste (dar undeva mai aproape de) media europeană la categoria de vâstă sub 25 de ani.

Publicat la data de 26.2.2015 .

Un raspuns

  1. Vlad Tepelea
    26.2.2015, 9:15 pm

    Ca sa avem o imagine completa a fracturii sociale la noi adăugați va rog si pensiile foarte mici si gradul scăzut de ocupare al populației de vârsta pensiei.
    In legatura cu generația tânara este îngrijorător si nivelul de cultura care scade văzând cu ochii. Aceasta din urma mi se pare un factor foarte penalizat pentru viitorul nației.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română