La obiect

Creşterea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor. Totuşi, deficitul comercial lunar a atins din nou miliardul de euro

Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a trecut din nou pragul de 1 miliard de euro, deşi, pentru prima dată în acest an, ritmul de… Mai mult

11.06.2018

Analiză

Un (nou) paradox: Datoria publică scade ca pondere în PIB – costul crește, odată cu dobânda la care ne împrumutăm. Observaţii

Deşi datoria externă pe termen mediu şi lung (DETML) a scăzut sistematic în ultimii patru ani prin raportare la PIB, suma plătită pentru această datorie… Mai mult

10.06.2018

La obiect

Familiile cu copii: România în context european

Ceva mai puţin de 35% dintre cele circa 7,5 milioane de familii din România au avut copii în întreţinere anul trecut, potrivit datelor publicate de… Mai mult

07.06.2018

Evenimentul

”Argumentele revocării procurorului se subsumează competenţei discreţionare a ministrului justiţiei”: Motivarea CCR care îl obligă pe președinte să o demită pe Laura Kovesi

Decizia CCR privind refuzul președintelui României de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA, la cererea ministrului Justiției, a… Mai mult

07.06.2018

”Cea mai mare creștere din UE”: Investiţiile pe primele trei trimestre din 2017 – la nivelul din 2012

de Marin Pana , 10.12.2017

În primele trei trimestre din 2017, investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat  aproximativ 50 de miliarde lei, în creştere cu 3,6%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, a anunţat Institutul Naţional de Statistică. Este efectul unui avans considerabil pe trimestrul III, când ritmul a urcat la +10,3%.

Vestea bună este că datele arată al treilea an de creştere.

Vestea mai puţin bună este că investiţiile au rămas încă mult în urma creşterii de 7% a PIB.

Iar vestea proastă ar fi că de-abia acum ne-am întors la nivelul investiţiilor (pe primele trei trimestre ale anului) din 2012. An în care PIB-ul consemnat a fost de 595 miliarde lei şi nu 908 miliarde lei, cât se estimează pentru 2017.

Iată cum se prezintă evoluţia acestui indicator pe ultimii cinci ani:

Păstrarea investiţiilor sub sau cel mult cam la acelaşi nivel cu cel din 2012, în condiţiile în care PIB a crescut de la circa 595 miliarde lei spre 908 miliarde lei pe parcursul ultimilor cinci ani (+53%), constituie o gravă eroare de politică economică, ale cărei efecte se vor vedea inevitabil pe viitor. Fără a intensifica investiţiile, nu vom putea traversa zona de circa 70%- 80% din media PIB pe locuitor din UE şi ne vom trezi în aşa-zisa „capcană a venitului mijlociu”.

Din această perspectivă, majorarea considerabilă a investiţiilor pe parcursul anului în curs ar fi salutară.  Condiţia este ca acest trend să fie păstrat şi pe finalul lui 2017 şi în 2018, ceea ce nu se întrevede din motive de constrângeri bugetare, pentru încadrarea în limita de deficit de 3% din PIB, sub presiunea cheltuielilor angajate riscant cu salariile bugetare şi pensiile.

Schimbarea modului în care s-a aşezat accentul în creşterea economică dinspre stimularea producţiei în perioada de criză spre apăsarea continua şi puternică pe pedala consumului, devine, în context, un subiect-cheie. Care ar trebui reversat şi corect echilibrat de către factorii de decizie.,

Calea majorării consumului nu face decât să susţină o exapansiune economică care se va sufoca pe termen mediu, odată ce va interveni uzura fizică şi morală a mijloacelor achiziţionate în valoare plafonată în termeni nominali şi rămasă mult în urma avansului PIB.

Din păcate, efectele investiţiilor nu se văd imediat ci în anii următori iar de modificarea abordărilor în politica economică pot beneficia sau dimpotrivă cu totul alţi factori de decizie politică.

Deşi, în teorie, direcţionare a resurselor către dezvoltarea infrastructurii, achiziţionarea de mijloace de producţie pentru retehnologizare şi creşterea competitivităţii este absolut dezirabilă, şi trebuie stimulată de stat prin politici adecvate, calea facilă a alocărilor pentru majorare de venituri şi aruncarea resurselor în consum poate prevala în practica socială.

De fapt, sustenabil în timp, remunerarea suplimentară se poate recupera şi poate constitui baza pentru prestaţii sociale în perspectivă doar prin creşterea eficienţei activităţii, dependentă de investiţii.

Altfel spus, salariile şi pensiile pot creşte sustenabil numai păstrând un ritm solid al investiţiilor , care să genereze o creştere robustă a vânzărilor de mărfuri şi servicii, taxate corepunzător la nivelul finanţelor publice.

Forţarea ritmului creşterilor de venituri stabilite administrativ (în sectorul bugetar şi pensii) permite doar  creşterea de moment a nivelul de trai, a „competitivităţii” pe partea de cerere (nu de ofertă).

Dacă acestea se acordă clar peste creşterea PIB (cam triplu în prezent), capacitatea de acoperire din surse proprii şi fără investiţii majorate puternic a cererii suplimentare are de suferit, ceea ce duce la creşterea ponderii produselor străine ce vor acoperi golul rămas.

Consecinţă directă, cu investiţii relative la PIB mici, va fi tot mai greu să se obţină rezultate de creştere mari. În loc să dezvolte propria economie, cererea exacerbată se duce în stimularea creşterii economiilor străine ale căror produse mai competitive şi în număr suficient vor veni să acopere cererea noastră suplimentară.

De aceea, un echilibru optim în alocarea resurselor publice între investiţii şi creşterea veniturilor ar fi obligatoriu pentru reducerea sistematică şi fără sincope a decalajelor faţă de Occident. Asta pentru a nu ne transforma progresiv într-o piaţă de desfacere, tot mai dependentă de livrările din exterior.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.12.2017

3 comentarii

  1. Rasvan Roceanu
    11.12.2017, 7:51 am

    STIREA PE CARE O IGNORA TOATA PRESA CU SUPERBITATE DE CATEVA ZILE: AM REUSIT SA AVEM CEA MAI MARE PRODUCTIE AGRICOLA DIN ISTORIA ROMANIEI, IAR MULT-IRONIZATUL PETRE DAEA E REUSIT SA ABSOARBA ANUL ACESTA PESTE 3 MILIARDE DE EURO, BANI PE CARE I-A DAT FERMIERILOR.

  2. Rasvan Roceanu
    11.12.2017, 8:14 am

    Am inteles eu bine?
    INS spune ca actualul guvern, incapabil, criticat pe buna dreptate de Bruxelles, a reusit sa aduca investitii nete mai mari decat precedentul guvern format din excelenti tehnocrati, condusi de un fost comisar european?
    Ce mincinosi sunt astia de la INS!!!!!!

    • babic
      13.12.2017, 7:52 am

      Rasvan Roceanu

      Nu, ai ințeles greșit.

      1. INS spune ca actualul mirobolant guvern a reușit investiții mai mici decat guvernul Ciolos – ăla fiind considerat de PSD guvernul zero! Așa ca linistit putem numi actualul guvern, guvernul minus.

      2. In agricultura, alea sunt fondurile atrase direct de catre tarani, nici nu trec pe la guvern. De aia au si intrat, că dacă depindea ceva de guvern, intra zero – adica atât cât a fost absorbtia fondurilor europene, PSD, editia 2017.

Lăsați un comentariu


Stiri

Joseph Daul, președinte PPE: Cartelul Plahotniuc-Dodon le-a furat cetățenilor Republicii Moldova ultimul lor drept democratic

Victor Bratu

Partidul Popular European (PPE) este revoltat de decizia de invalidare a mandatului primarului ales în mod democratic la Chișinău, Andrei Năstase. În urma anunțului Judecătoriei… Mai mult

Europa

UE răspunde în oglindă în războiul comercial cu SUA: lista produselor americane suprataxate cu 25%. Îngrijorări ale BCE

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană (CE) a decis ca, începând de vineri, o serie de produse americane să fie taxate la vamă cu 25%, valoarea tarifelor ridicându-se la… Mai mult

Stiri

Dan Șova, condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare, în Dosarul CET Govora

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Transporturilor Dan Șova (PSD) a fost condamnat de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție la o pedeapsă de trei ani… Mai mult

Stiri

Refuzul unui loc de muncă anulează dreptul la ajutor social- proiect de lege votat în Camera Deputaților

Razvan Diaconu

Deputaţii au adoptat, miercuri, un proiect de lege prin care dreptul la ajutor social încetează în cazul refuzului unui loc de muncă oferit. Decizia, anunță… Mai mult

Europa

Germania şi Franţa analizează ideea unui fond special de stimulare a reformelor structurale în statele UE

Adrian N Ionescu

Reformele structurale din ţările membre UE ar putea fi încurajate prin înfiinţarea unui fond special, care să ofere acestora stimulente financiare în acest scop, potrivit… Mai mult

Stiri

Consilierul prezidențial Simina Tănăsescu a demisionat. Contextul

Vladimir Ionescu

Simina Tănăsescu (foto), consilier prezidențial pe probleme juridice, a demisionat miercuri, pe fondul controverselor declanșate de o întâlnire pe care a avut-o cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu.… Mai mult

Europa

Infrastructura de transport din România are nevoie de 70 mld. euro – dublu față de resurse

Adrian N Ionescu

Nevoile de investiţii în infrastructura de transport a României depăşesc 70 miliarde de euro, în timp ce resursele disponibile până în 2030 sunt de 36… Mai mult