La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Analiză

Efectele împrumutului FMI-UE-BIRD din 2009 asupra bugetului pe 2019

În urmă cu zece ani, pe fondul crizei economice, România a accesat un împrumut de aproape 20 de miliarde de euro din partea FMI, UE… Mai mult

06.02.2019

Cronicile

Cea mai bună producție vegetală din acest deceniu a adus 0% la creșterea PIB

de Marin Pana 3.4.2017

Recolta de cereale anunţată pentru anul 2016 a depăşit de puţin nivelul maxim atins în 2011 şi a fost însoţită de un nou record înregistrat la plante uleioase.

Cu toate acestea, efectul contabilizat asupra creşterii economice a fost egal, literalmente, cu zero. Situaţie survenită pe fondul diminuării ponderii agriculturii în formarea PIB la mai puţin de patru procente.

Exemple – Rezultatele pe culturi

Producţia de grâu s-a situate la peste opt milioane de tone şi a urcat la cel mai nivel din acest deceniu. Producţia de porumb a revenit şi ea peste pragul de zece milioane de tone dar, pe fondul diminuării cu 107 mii hectare a suprafeţei cultivate, a rămas mult sub cea din anii 2011, 2013 şi 2014. Rezultatul mai bun înregistrat per total a fost obţinut cu aportul creşterilor consemnate la orz, orzoaică şi ovăz.

Plantele uleioase au marcat şi ele o producţie totală record, tot pe fondul unor evoluţii contradictorii, cu floarea-soarelui în revenire dar semnificativ sub nivelul maxim atins în 2014 dar cu un nivel foarte bun la rapiţă, cultură ce a înregistrat, practic, o dublare în ultimii şase ani, după o evoluţie destul de sinuoasă şi creşterea suprafeţei cultivate cu aproape 30% anul trecut (vezi tabelul).

Sfecla de zahăr a reeditat rezultatul de anul trecut şi a rămas cu circa 30% sub nivelul de producţie atins în 2014. Cartofii (+2%) şi legumele (-8%) s-au păstrat la valori apropiate de cele din 2015 dar mult sub potenţialul atins în 2011 (-34% la cartofi şi -20% la legume). Aceste neajunsuri ne-au lăsat în bună parte

la mâna importurilor și au influențat destul de mult indicele prețurilor de consum.

CASETA

România comparativ cu unele State Membre ale Uniunii Europene în anul 2016 

  • 1.La floarea soarelui locul unu atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată
  • 2.La porumb boabe locul unu la suprafaţa cultivată şi locul doi la producţia realizată, după Franţa
  • 3.La grâu locul cinci la suprafaţa cultivată, după Franţa, Germania, Polonia, Spania şi la producţia 
  • realizată, după Franţa, Germania, Marea Britanie şi Polonia
  • 4.La cartofi locul trei la suprafaţa cultivată după Polonia, Germania şi locul şapte la producţia realizată, după Germania, Polonia, Franţa, Olanda, Marea Britanie şi Belgia.

Poziționarea României în cadrul statelor membre UE la principalele culturi agricole arată că avem rezultate foarte bune acolo unde se lucrează cu tehnologii relativ moderne. Astfel, deţinem primul loc la floarea-soarelui, unde mari companii din domeniu au investit considerabil pentru obţinerea unor producţii la nivel mondial.

În schimb, avem de suferit la porumb, unde randamentul relativ redus la hectar ne penalizează prima poziție ocupată la nivelul suprafeței cultivate iar destructurarea sistemului de irigații, împreună cu modificările climatice au afectat rezultatele. Tendința acestora din urmă ar trebui să fie de natură a regândi modul de utilizare a suprafațelor agricole pe termen mediu și lung.

Oarecum suprinzătoare rămâne apetența ceva mai scăzută pentru cultivarea grâului, unde poziția a cincea e departe de potențial iar randamentele la hectar lasă loc unor îmbunătățiri destul de consistente, la fel ca și la cartofi. Grâul și cartoful mai au ceva în comun și anume posibilitatea de ameliorare nu doar a cantităților dar și a calității recoltei obținute.

Importanţa agriculturii pentru evoluţia PIB

Producţia vegetală, care deţine cam două treimi din valoarea adăugată în sectorul agricol ( restul ţine de zootehnie şi serviciile agricole), este factorul cu o puternică variabilitate, de care a depins creşterea economică.

Datele oferite de statistica oficială arată că influenţa agriculturii asupra creşterii PIB a fost mult mai mare în perioada 2011 – 2013 decât în ultimii trei ani.

Dacă în 2011 şi 2013, agricultura a amplificat considerabil rezultatele economiei în ansamblu, rezultatul din 2012 rămâne un reper important în ceea ce priveşte dependenţa de condiţiile meteo, în condiţiile în care producţia vegeatală a fost puternic afectată de secetă. Se poate observa cum variaţia puternică a recoltei a inversat decisiv rezultatul de avans al PIB între 2011 şi 2012.

Prin contrast, în perioada 2014 – 2016, contribuţia agriculturii la creşterea PIB s-a stabilizat atât de mult, până când a ajuns egală cu zero anul trecut. Ceea ce, după variaţiile masive anterioare, iarăşi nu e în regulă, mai ales având în vedere eternul potenţial natural autohton, nefolosit corespunzător. Semnal de avarie important, 2016 a adus o scădere a rezultatului agriculturii în PIB sub pragul de 4%. Ceea ce arată că importanţa acestui sector economic tradiţonal s-a diminuat cu circa 40% în ultimii şase ani.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.4.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Guy Verhofstadt, liderul ALDE din PE: Suntem consternaţi de atacurile autorităţilor române asupra Laurei Codruța Kovesi

Vladimir Ionescu

Guy Verhofstadt (foto), liderul grupului ALDE din Parlamentul European, împreună cu europarlamentul Sophie in’t Veld, i-au transmis președintelui PE, Antonio Tajani, o scrisoare deschisă în… Mai mult

Stiri

Opoziția din Bulgaria s-a retras din Parlament – protest față de intenția de a revizui legislației electorale

Vladimir Ionescu

Partidul de centru-drepta aflat la putere în Bulgaria a abandonat planurile de revizuire a legii electorale după ce Partidul Socialist și-a anunțat retragerea din legislativul… Mai mult

Stiri

CFR SA promite finalizarea căii ferate spre Aeroportul Otopeni în iunie 2020

Razvan Diaconu

Reprezentanţii CFR au declarat, luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că modernizarea căii ferate pe traseul Gara de Nord – Aeroportul Otopeni va costa… Mai mult

Stiri

Discuții pentru modificarea OUG 114 / Comitetul de Supraveghere Macroprudențială a prezentat ”scenarii de adaptare”, Ministerul Finanțelor urmează să aleagă

Razvan Diaconu

Ministerul Finanţelor (MFP) urmează să decidă dacă și eventual cum va schimba legislaţia privind legarea dobânzilor la credite de un alt indicator, care să înlocuiască… Mai mult

Stiri

Falsul chirurg italian / Direcția de Sănătate Publică a închis o clinică privată și a suspendat activitatea altor 3

Vladimir Ionescu

O clinică privată din Capitală a fost închisă, iar activitatea altor trei a fost suspendată, în urma controalelor declanșate după ce s-a descoperit că italianul… Mai mult

Stiri

Premierul ceh anunță că summit-ul din Israel al Grupului de la Visegrad a fost anulat

Iulian Soare

Prim-ministrul Cehiei, Andrej Babis (foto), a anunţat că summit-ul Grupului de la Visegrad care trebuia să aibă loc în Israel începând de luni a fost… Mai mult

Stiri

Club România lansează lucrarea „Agricultura. Concepte și Instrumente operaționale”

Vladimir Ionescu

„Agricultura. Concepte și Instrumente operaționale”, cel de-al patrulea volum din Seria Caiete Documentare realizată din inițiativa Club România, va fi lansat joi, 21 februarie, în… Mai mult