Analiză

Ce şanse avem (avem?) să ne încadrăm în deficitul limită de 3% din PIB

Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că, în ultimii patru ani, România a păstrat obiceiul de a „da drumul” la deficitul public pe ultimul trimestru,… Mai mult

04.11.2018

Chestiunea

6 indicatori psihoculturali care (de)formează spiritul antreprenorial la români. O comparație cu antreprenorul american

Textul de mai jos e doar un fragment din articolul apărut în revista (exclusiv print) ”CRONICILE Curs de Guvernare (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI),… Mai mult

02.11.2018

Analiză

Problema gravă a împărțirii avuției în societate: Cum au ajuns românii cu cel mai mic venit median din UE

Eurostat a publicat cele mai recente date pentru statele membre UE referitoare la venitul median net pe gospodărie. România figurează pe ultimul loc pentru anul… Mai mult

31.10.2018

Chestiunea

Românii din străinătate au trimis bani în România cât a atras guvernul din fondurile și subvențiile europene

Românii care lucrează în străinătate au trimis în ţară 2,695 de miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2018, cât toate fondurile şi… Mai mult

31.10.2018

Cronicile

Cea mai bună producție vegetală din acest deceniu a adus 0% la creșterea PIB

de Marin Pana 3.4.2017

Recolta de cereale anunţată pentru anul 2016 a depăşit de puţin nivelul maxim atins în 2011 şi a fost însoţită de un nou record înregistrat la plante uleioase.

Cu toate acestea, efectul contabilizat asupra creşterii economice a fost egal, literalmente, cu zero. Situaţie survenită pe fondul diminuării ponderii agriculturii în formarea PIB la mai puţin de patru procente.

Exemple – Rezultatele pe culturi

Producţia de grâu s-a situate la peste opt milioane de tone şi a urcat la cel mai nivel din acest deceniu. Producţia de porumb a revenit şi ea peste pragul de zece milioane de tone dar, pe fondul diminuării cu 107 mii hectare a suprafeţei cultivate, a rămas mult sub cea din anii 2011, 2013 şi 2014. Rezultatul mai bun înregistrat per total a fost obţinut cu aportul creşterilor consemnate la orz, orzoaică şi ovăz.

Plantele uleioase au marcat şi ele o producţie totală record, tot pe fondul unor evoluţii contradictorii, cu floarea-soarelui în revenire dar semnificativ sub nivelul maxim atins în 2014 dar cu un nivel foarte bun la rapiţă, cultură ce a înregistrat, practic, o dublare în ultimii şase ani, după o evoluţie destul de sinuoasă şi creşterea suprafeţei cultivate cu aproape 30% anul trecut (vezi tabelul).

Sfecla de zahăr a reeditat rezultatul de anul trecut şi a rămas cu circa 30% sub nivelul de producţie atins în 2014. Cartofii (+2%) şi legumele (-8%) s-au păstrat la valori apropiate de cele din 2015 dar mult sub potenţialul atins în 2011 (-34% la cartofi şi -20% la legume). Aceste neajunsuri ne-au lăsat în bună parte

la mâna importurilor și au influențat destul de mult indicele prețurilor de consum.

CASETA

România comparativ cu unele State Membre ale Uniunii Europene în anul 2016 

  • 1.La floarea soarelui locul unu atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată
  • 2.La porumb boabe locul unu la suprafaţa cultivată şi locul doi la producţia realizată, după Franţa
  • 3.La grâu locul cinci la suprafaţa cultivată, după Franţa, Germania, Polonia, Spania şi la producţia 
  • realizată, după Franţa, Germania, Marea Britanie şi Polonia
  • 4.La cartofi locul trei la suprafaţa cultivată după Polonia, Germania şi locul şapte la producţia realizată, după Germania, Polonia, Franţa, Olanda, Marea Britanie şi Belgia.

Poziționarea României în cadrul statelor membre UE la principalele culturi agricole arată că avem rezultate foarte bune acolo unde se lucrează cu tehnologii relativ moderne. Astfel, deţinem primul loc la floarea-soarelui, unde mari companii din domeniu au investit considerabil pentru obţinerea unor producţii la nivel mondial.

În schimb, avem de suferit la porumb, unde randamentul relativ redus la hectar ne penalizează prima poziție ocupată la nivelul suprafeței cultivate iar destructurarea sistemului de irigații, împreună cu modificările climatice au afectat rezultatele. Tendința acestora din urmă ar trebui să fie de natură a regândi modul de utilizare a suprafațelor agricole pe termen mediu și lung.

Oarecum suprinzătoare rămâne apetența ceva mai scăzută pentru cultivarea grâului, unde poziția a cincea e departe de potențial iar randamentele la hectar lasă loc unor îmbunătățiri destul de consistente, la fel ca și la cartofi. Grâul și cartoful mai au ceva în comun și anume posibilitatea de ameliorare nu doar a cantităților dar și a calității recoltei obținute.

Importanţa agriculturii pentru evoluţia PIB

Producţia vegetală, care deţine cam două treimi din valoarea adăugată în sectorul agricol ( restul ţine de zootehnie şi serviciile agricole), este factorul cu o puternică variabilitate, de care a depins creşterea economică.

Datele oferite de statistica oficială arată că influenţa agriculturii asupra creşterii PIB a fost mult mai mare în perioada 2011 – 2013 decât în ultimii trei ani.

Dacă în 2011 şi 2013, agricultura a amplificat considerabil rezultatele economiei în ansamblu, rezultatul din 2012 rămâne un reper important în ceea ce priveşte dependenţa de condiţiile meteo, în condiţiile în care producţia vegeatală a fost puternic afectată de secetă. Se poate observa cum variaţia puternică a recoltei a inversat decisiv rezultatul de avans al PIB între 2011 şi 2012.

Prin contrast, în perioada 2014 – 2016, contribuţia agriculturii la creşterea PIB s-a stabilizat atât de mult, până când a ajuns egală cu zero anul trecut. Ceea ce, după variaţiile masive anterioare, iarăşi nu e în regulă, mai ales având în vedere eternul potenţial natural autohton, nefolosit corespunzător. Semnal de avarie important, 2016 a adus o scădere a rezultatului agriculturii în PIB sub pragul de 4%. Ceea ce arată că importanţa acestui sector economic tradiţonal s-a diminuat cu circa 40% în ultimii şase ani.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.4.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Eurobarometru – 50% din români cred că antibioticele combat răceala, 15% din cei care au luat antibiotice nu aveau rețetă

Iulian Soare

În România, se cunoaște mai puțin faptul că antibioticele administrate atunci când nu sunt necesare le scade eficiența ulterioră. 15% din românii (față de 7%… Mai mult

Stiri

Fondul Suveran primește baza legală. Detaliile anunțate de ministrul Teodorovici

Razvan Diaconu

Guvernul a adoptat joi ordonanța care stabilește cadrul general de înființare a unui Fond Suveran. Ulterior, după ce vor avea loc noi discuții și cu… Mai mult

Stiri

Industria și robotizarea: România crește cu 3 roboţi industriali pe an la fiecare 10.000 de angajaţi

Adrian N Ionescu

Numărul roboţilor din industria românească a crescut până la 18 roboți pentru fiecare 10.000 de angajaţi (în 2017), potrivit raportului pe 2018 al Federației Internaționale… Mai mult

Stiri

Creditele de refinanțare ar putea fi garantate de stat – Consiliul Concurenței lucrează la propunere

Razvan Diaconu

Consiliul Concurenţei analizează ideea de a propune acordarea unor garanţii de stat pentru a facilita refinanţarea creditelor populaţiei, în cazurile în care valoarea proprietăţilor a… Mai mult

Stiri

Impozitarea trecutului / Profiturile Romgaz și Transgaz scad – Statul le cere dividende tot mai mari din anii anteriori

Adrian N Ionescu

Statul cere dividende tot mai mari din rezerve și rezultatele reportate anterioare de Romgaz și Transgaz, chiar dacă profiturile lor pe primele 9 luni din… Mai mult

Europa

4 demisii din cabinetul May după aprobarea acordului Brexit

Iulian Soare

UPDATE. Din guvernul britanic și-au mai anunțat demisiile ministrul adjunct pentru Brexit, Suella Braverman, ministrul pentru muncă și pensii, Esther McVeym și ministrul adjunct pentru… Mai mult

Stiri

Un primar care participa la un curs pentru combaterea corupției a plecat acasă cu un aparat din hotelul în care a fost cazat

Vladimir Ionescu

Primarul comunei Mihăești, Constantin Bărzăgeanu (PNL), a fost filmat de camerele de supraveghere ale unui hotel din Băile Felix, în care era cazat, în timp… Mai mult