Chestiunea

Cercetarea: dacă mediul privat nu o finanțează, nici statul nu o stimulează. Câteva comparații cu suratele de suferință din Est

România s-a plasat anul trecut pe penultima poziţie între statele membre UE ca pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. Cu doar 0,48%, ţara noastră… Mai mult

11.02.2018

La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

de Marin Pana 20.9.2017

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament, cu nu mai puţin de +18,6% pentru întreaga economie, potrivit unui comunicat publicat de Eurostat.

În urma noastră, s-au plasat Ungaria ( +13,0%), Cehia (+11,1%), Bulgaria (11,0%) şi Lituania (+10,4%).

De remarcat şi faptul că majorarea costului muncii pe întreaga Uniune a fost de doar 2,2% iar în Zona Euro a fost de numai 1,8%. Altfel spus, ritmul de creştere a costurilor cu munca a fost de peste zece ori mai mare la noi în raport cu Zona Euro. Fapt care va afecta atractivitatea investiţiilor străine pe bază de salarii reduse. Care va trebui înlocuită cu alte facilităţi, precum infrastructura, calitatea mediului de afaceri, ş.a.m.d.

În plus, creşterea costului muncii nu are cum să nu se reflecte în costurile de producţie şi în creşterea viitoare a preţurilor, dincolo de afluxul de bani în piaţă care va trebui să-şi găsească contrapartida în oferta de bunuri, de oriunde vor proveni acestea, din producţia internă sau din import.

România, creștere pe dos față de ceilalți: mult la stat, puțin la business

Aparent, ne-am înscris într-un trend manifestat în fostele state socialiste care au aderat la UE după trecerea la economia de piaţă capitalistă. Trend mai pronunţat în cazul statelor care au adoptat un regim de curs cu flotare controlată şi care nu au adoptat încă moneda unică europeană.

De fapt, o analiză mai atentă a cifrelor detaliate oferite de Eurostat ne transmite un semnal extrem de important, asupra căruia ar trebui să reflectăm cu maximă responsabilitate pentru viitorul ţării. Dacă rescriem topul european pentru ÎNTREAGA economie doar pentru zona de business, situaţia se schimbă.

Nu-i vorba, rămânem pe primul loc atunci când se ia în calcul doar zona de business şi nu cea bugetară, dar trebuie să ne întrebăm de ce facem excepţie. Adică ce anume le-a motivat pe toate celelate amatoare de creşteri salariale foste colege de bloc estic şi actuale colege de UE să majoreze ceva mai mult sau aproape la fel de mult salariile pe zona de business şi nu pe cea bugetară.

De reţinut, în Ungaria şi Cehia, ţări cu regim valutar similar, raportul între cele două zone principale ale economiei este pe dos şi net diferit faţă de situaţia existentă la noi. Motivul fiind că zona de business susţine prin taxe şi impozite zona nonbusiness. De aceea, un ritm mai ridicat pe zona de business este esenţial pentru ca majorarea din zona bugetară să fie sustenabilă în timp, să nu genereze acumularea de deficit public.

De altfel, raportul Eurostat precizează că şi în Zona Euro, creşterile costului orar al muncii în euro au fost mai mari în zona de business faţă de zona nonbusiness. Respectiv 1,5% în industrie, 2,0% în construcţii şi 2,1% în servicii faţă de numai 1,4% pe segmentul nonbusiness. Poate că ne uităm şi noi peste gard în condominiu şi luăm aminte la ce fac vecinii ceva mai răsăriţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.9.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Sindicatul Europol sesizează CSAT: Serviciile de criminalistică, ordine publică, operațiuni speciale, nu mai pot funcționa 24 de ore pe zi

Vladimir Ionescu

Sindicatul Poliţiştilor Europeni „Europol” i-a solicitat marți preşedintelui Klaus Iohannis convocarea Consiliului de Apărare a Țării (CSAT) pentru a rezolva de urgență situația creată de… Mai mult

Stiri

Judecătoarea care a primit mită în Dosarul Transferurilor, condamnată definitiv la 7 ani de închisoare

Vladimir Ionescu

Fosta judecătoare Geanina Terceanu (foto), cea care a judecat în prima instanță Dosarul Transferurirlor, a fost condamnată marți la șapte ani de închisoare, pentru mita… Mai mult

Stiri

Întâlnirea Antonio Tajani – Viorica Dăncilă: Am cerut guvernului român să continue consolidarea statului de drept

Iulian Soare

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a anunțat în cadrul unei conferințe comune de presă cu premierul Viorica Dăncilă, organizată la finalul discuțiilor purtate marți la… Mai mult

Stiri

Vicepreședinte ANAF: Nu avem o definiție a evaziunii fiscale, ne propunem să modificăm legea

Razvan Diaconu

Fiscul intenţionează să modifice Legea evaziunii fiscale pentru a se introduce o definiţie a acesteia, a declarat marţi Daniel Tudor, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de… Mai mult

Stiri

Parlamentul a aprobat înființarea comisiei speciale de anchetă a activității SPP

Razvan Diaconu

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aporbat marţi, cu 225 de voturi ”pentru” şi 106 voturi ”împotrivă”, înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetare a… Mai mult

Stiri

ANRM: OMV Petrom și ExxonMobil vor spori cu peste 50% producția României, cu gazele naturale din Marea Neagră

Vladimir Ionescu

ExxonMobil şi OMV Petrom vor extrage 6 miliarde de metri cubi de gaze pe an din blocul Neptun din Marea Neagră. România va ajunge la… Mai mult