Plenul CCR a decis marți, cu unanimitate de voturi, că unele dintre modificările Legii 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sunt neconstituționale.
Este a treia și ultima reglementare din pachetul de legi ale justiției dezbătută de CCR și reamintim că și în cazul modificărilor aduse primelor două discutate (Legea 303 privind statutul judecătorilor și procurorilo, Lega 304 privind organizarea judiciară), Curtea a identificat prevederi neconstituționale.
Ca și primele două, legea de modificare a Legii 3017/2004 se întoarce la Parlament, pentru eliminarea articolelor care încalcă legea fundamentală.
Judecătorii constituționali au acceptat mai multe excepții de neconstituționalitate ridicate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), printre care cea referitoare la conducerea CSM.
Au mai sesizat CCR, în legătură cu această lege, și 52 de parlamentari liberali.
Legea de modificarea a L 317/2014 prevdea că președintele CSM nu poate fi decât judecător, iar vicepreședintele trebuie ales din rândul procurorilor membri. Primul trebuia ales de Secția de judecători, al doilea de Secția de procurori.
În momentul de față, nu există o asemenea discriminarea, singura condiție este ca atunci când președintele este judecător, vicepreședintele să fie procuror și invers. Cei doi sunt votați de plenul CSM.
Președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, a explicat după ședința de marți că judecătorii și procurorii au un vot egal în ceea ce privește alegerea conducerii CSM.
Printre criticile aduse Legi 317/2004 de către CSM se numără cea referitoare la modul de verificare a veridicităţii declaraţiilor date de membrii CSM.
„Aceste dispoziţii sunt neconstituţionale, întrucât stabilirea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii, ca organe abilitate să efectueze verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile date de judecătorii şi procurorii aleşi, încalcă principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat consacrat prin art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală şi al independenţei justiţiei stabilit în art. 124 alin. (3) din Constituţie”, se preciza în sesizarea ICCJ.
