CCR a decis marți sesizarea Comisiei de la Veneția din cauza „atacurilor virulente” prin care reprezentanți ai unor instituții și partide „au discreditat și delegitimat autoritatea” Curții.
Prezentăm integral comunicatul CCR care anunță decizia de a sesiza Comisia de la Veneția:
Plenul Curții Constituționale a României, întrunit la data de 5 mai 2018 (5 iunie, 2018, n.r), a hotărât, cu unanimitate de voturi, în prezența tuturor membrilor săi, sesizarea Secretarului General al Consiliului Europei, a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și a Președintelui Conferinței Curților Constituționale Europene în legătură cu atacurile virulente declanșate împotriva Curții Constituționale, prin care unii reprezentanți ai unor autorități publice, precum și ai unor partide parlamentare au discreditat și delegitimat autoritatea acestei instituții fundamentale a statului – garantul supremației Constituției – fiind pusă sub semnul îndoielii obligativitatea deciziilor sale, fiind făcute chiar îndemnuri adresate populației și Președintelui statului să nu respecte și să nu pună în aplicare Decizia Curții Constituționale nr.538 din data de 30 mai 2018, privind cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului.
Plenul Curții Constituționale a considerat că aceste acțiuni sunt de natură să pună în pericol democrația, statul de drept și funcționarea justiției constituționale.
„Atacurile” la care se referă CCR sunt dezbaterile apărute după ce Curtea a stabilit că președintele României trebuie să semneze decretul de revocare a procurorului-șef al DNA, așa cum a cerut ministrul Justiției.
Discuțiile declanșate ca urmare a deciziei se referă la anularea rolurilor pe care șefului statului și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îl au în procedura de revocare a șefilor de parchete, precum și la încălcarea separației puterilor în stat, deoarece decizia CCR îi subordonează pe procurori minsitrului Justiției.
Sesizarea Comisiei de la Veneția vine cu doar câteva zile înainte de marele miting de susținere a statului de drept ce va fi organizat sâmbătă, în Piața Victoriei, de către PSD și ALDE.
În prima declarație făcută pe acest subiect de la publicarea comunicatului CCR din 30 mai, Klaus Iohannis a spus că „o decizie CCR nu poate fi discutată prin referendum” și că așteaptă motivarea Curții: „O vom citi până o înţelegem sau până înţelegem ceva din ea, după care voi comunica ce trebuie făcut sau ce voi face eu mai exact”.
Întrebat dacă ia în calcul să dea curs deciziei CCR, președintele Klaus Iohannis a declarat:„Eu iau în calcul să respect statul de drept din România, să-l întăresc, să am grijă atâta cât pot să rămână procurorii independenţi, cu respectarea evident a Constituţiei. (Veți organiza un referendum? n.r. ) O decizie a CCR nu poate fi discutată prin referendum. Nesubordonarea procurorilor este foarte bine ancorată în justiție și nu trebuie supus unei consultări populare. Dacă va fi nevoie, putem să convocăm un referendum, dar sunt riscuri. După ce avem motivarea Curții, o citim până o înțelegem și apoi decidem.”
Antecedentul din 2012
În vara lui 2012, când USL (format din PSD și fostul PNL) dorea schimbarea Legii de funcționare a Curții, Comisia de la Veneția a făcut un apel la politicieni să înceteze presiunile asupra judecătorilor constituționali.
Fostele judecătoare Aspazia Cojocaru și Iulia Motoc declarau că s-au confruntat cu presiuni în contextul deciziilor legate de referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, inițiat de USL.
Atnci nu a fost vorba despre dezbateri publice, care au fost mai virulente decât acum, ci despre încercări de influențare a deciziei făcute departe de spațiul public.
CCR a refuzat să aștepte opiniile Comisiei de la Veneția privind modificarea legilor Justiției
CCR apelează la Comisia de la Veneția, după ce a refuzat apelul făcut în martie de președintele Klaus Iohannis. În ziua în care a anunțat că va trimite la CCR cele trei legi ale Justiției, șeful statului le-a cerut judecătorilor constituționali să aștepte un răspuns al Comisiei de la Veneția pe marginea modificările aduse celor trei reglementări:
“Fac un apel către Curtea Constituțională de a nu se grăbi și a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituțional comun în Europa și care sprijină statele care doresc să pună structurile juridice și instituționale în acord cu standardele și bunele practici internaționale în materie de democrație, preeminență a dreptului și a protecției drepturilor omului, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituțional de urgență“, declara Klaus Iohannis.
CCR a ignorat apelul șefului statului, după cum, cu o lună înainte, aceeași curte transmitea Comisiei Europene că nu mai vrea să fie implicată în discuţiile privind raportul MCV.
