Legiuitorul este liber să instituie o interdicție cu caracter general care să nu permită unei persoane condamnate să nu poată fi membru al Guvernului, explică CCR în motivarea deciziei din luna mai prin care a respins sesizarea de neconstituționalitate privind articolul ce l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să devină premier.
Decizia mai precizează că interdicţia nu se aplică pe viață, ci încetează, conform legislației în vigoare, în cazul reabilitării, amnistiei sau dezincriminării faptei.
Motivarea de azi a curții arată și de ce Proiectul ordonanței de Urgență a Grațierii NU a fost făcut la guvern, ci în Patlament, la cabinetul lui Liviu Dragnea. (Un link cu detalii – după cum cursdeguvernare.ro a dovedit-o atunci – AICI).
Trei judecători – Valer Dorneanu, Marian Enache și Simona-Maya Teodoroiu, toți propuși de Parlament și apropiația ai PSD, au semnat o opinie separată în care au susținut că sesizarea trebuia admisă.
Legiuitorul poate stabili interdicții de acest fel
„Curtea reţine că este dreptul exclusiv al legiuitorului de a interveni şi a circumstanţia sfera de incidenţă a decăderilor, interdicţiilor, precum şi a incapacităţilor care rezultă din condamnare. Astfel, în ceea ce priveşte interdicţia dobândirii calităţii de membru al Guvernului, aplicată persoanelor condamnate penal printr-o hotărâre definitivă, legiuitorul este liber să opteze între instituirea unei interdicţii cu caracter general – lipsa oricărei condamnări penale, aşa cum este reglementat în prezent, şi instituirea unei interdicţii speciale, circumscrisă unei sfere limitate de condamnări penale, care să se întemeieze pe criterii precum natura infracţiunilor săvârşite, latura subiectivă, pedeapsa aplicată.
Având în vedere aceste argumente, Curtea apreciază că libertatea legiuitorului de a reglementa acest domeniu trebuie să respecte scopul legiferării, acela de a asigura integritatea mandatului miniştrilor, precum şi cadrul legislativ în această materie”, se arată în motivare.
Când încetează interdicția
„Apare cu evidență că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, sintagma ‘nu au suferit condamnări penale’ încetează să mai constituie o interdicție la dobândirea calității de membru al Guvernului în ceea ce privește persoanele care cad sub incidența/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege.
Orice altă interpretare dată sintagmei ‘nu au suferit condamnări penale’ din cuprinsul art.2 din Legea nr.90/2001 ar fi contrară literei și spiritului Constituției”, se arată în motivarea deciziei din 4 mai.
CCR oferă și soluția pentru ca Liviu Dragnea să devină premier
Judecătorii oferă însă un argument pentru ca Parlamentul să elimine interdicția – pentru a alinia legislația referitoare la parlamentari și cea referitoare la Guvern:
„Revine, aşadar, Parlamentului sarcina de a realiza o corelare necesară între condiţiile de acces în funcţia de membru al Guvernului şi cea de membru al Parlamentului, având în vedere, pe de o parte, compatibilitatea între cele două funcţii publice (…) şi, pe de altă parte, exigenţa ca exponenţii celor două puteri ale statului să beneficieze de condiţii similare de acces în funcţie, evitându-se situaţia ca, deşi compatibile la nivel constituţional, cele două funcţii devin incompatibile prin efectul unei legislaţii infraconstituţionale, în sensul că legea impune condiţii suplimentare care le face de jure incompatibile a fi exercitate simultan.”
(Citiți și: ”Ordonanța grațierii – lucrată pe un computer de la Cancelaria lui Liviu Dragnea”)
CCR a respins ca inadmisibilă, pe 4 mai, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să ocupe funcția de premier.
Avocatul Poporului s-a adresat CCR în ianuarie, dar magistrații nu au reușit până în luna mai să formeze o majoritate pentru luarea unei decizii.
„E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat până acum mai multe soluţii, care niciuna dintre ele nu întrunea o majoritate decizională. Acum, ne-am cam apropiat de două variante.
E cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică”, declara în luna martie Valer Dorneanu, președintele CCR.
Ce spune articolul respectiv:
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1).
Judecătorii numiți de PSD – Valer Dorneanu, Marian Enache și Simona-Maya Teodoroiu – au dorit să declare neconstituțional articolul
Valer Dorneanu, Marian Enache și Simona-Maya Teodoroiu, toți propuși de Parlament și apropiația ai PSD, au semnat o opinie separată în care au susținut că sesizarea trebuia admisă:
„Curtea ar fi trebuit să admită excepția de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului și să constate că sintagma ‘nu au suferit condamnări penale’, cuprinsă în art.2 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, este constituțională în măsura în care întinderea în timp a acestei interdicții legale de ocupare a funcției de membru al Guvernului se stabilește prin lege și se referă strict la perioada în care printr-o hotărâre judecătorească definitivă s-au restrâns unele drepturi”.
În opinia celor trei judecători, articolul introduce „o imposibilitate absolută și pe durata vieții tuturor persoanelor aflate în această ipostază, de a mai accede la aceste calități publice de reprezentare (nu profesionale sau de carieră), înfrângând chiar și condițiile în care aceste persoane ar putea beneficia de soluțiile politicii penale mai favorabile”.
Cine sunt cei trei judecători CCR:
Valer Dorneanu (72 de ani) a fost numit la CCR de Camera Deputaților, cu sprijinul PSD și UDMR, în 2013, după ce timp de 3 ani a fost Avocat al Poporului, post în care a fost numit tot de Parlament și tot la propunerea social-democraților.
Marian Enache– între 1990 și 1992 a fost deputat și vicepreședinte FSN (strămoșul actualului PSD). A mai fost deputat (PSDR), între 1996 și 2000. În 2012 a fost ales în Camera Deputaților, din nou, dar ca reprezentant al UNPR. A fost și consilier al președintelui Ion Iliescu, fiind considerat la vremea respectivă un apropiat al acestuia.
Simona Maya Teodoroiu – fost secretar de stat în Minsiterul Justiției și la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS), ea l-a înlocuitîn 2015 pe Toni Greblă (acuzat de DNA de fapte de corupție). La CCR a fost propusă de PSD
Argumentele din sesizarea Avocatului Poporului
- Lipsa de coerență legislativă, chiar în cadrul aceleiași puteri a statului – Legea pentru alegerea președintelui (care face parte din puterea executive) nu prevede imposibilitatea alegerii în această funcție a unei persoane condamnate penal, iar la parlamentari (putere legislative) mandatul nu este condiționat din acest punct de vedere decât dacă instanța a stabilit o pedeapsă complementară care implică drepturile electorale. Interdicție fermă apare referitor la magistrate (puterea judecătorească)
- Lipsa de previzibilitate a sintagmei “nu au suferit condamnări”. Ea poate suporta interpretări diferite.
- Lipsa unui tratatment juridic diferențiat – între persoane condamnate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție și cele condamnate pentru infracțiuni din culpă, fapt ce atrage încălcarea unor drepturi civile și politice. De exemplu, Art 21 pct 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, care prevede că „orice persoană are dreptul de acces, în condiții de egalitate, la funcțiile publice ale țării sale”.
- Actele normative trebuie să respecte principiul constituțional al echilibrului puterilor, iar acest echilibru nu poate fi realizat decât prin existența unui sistem coerent menit să asigure condiții de integritate general valabile în exercitarea funcțiilor aparținând acestor trei puteri.
