Analiză

România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste

Exporturile româneşti sunt prea puţin diversificate, astfel încât au o rezistență mică la variațiile de cerere rezultate din evoluția ciclului economic. Dezvoltarea exporturilor auto, sau mai… Mai mult

31.07.2018

La obiect

Băncile nu riscă pentru credite decât depozitele atrase. Românii preferă încă să-şi plaseze economiile în pierdere

Băncile preferă să nu rişte decât economiile populaţiei şi ale firmelor pentru finanţarea economiei prin credite. În schimb, profitabilitatea băncilor este în creştere considerabilă, inclusiv… Mai mult

31.07.2018

La obiect

București, rectificare bugetară pe 2 miliarde de euro. Ordinea priorităților: PR personal, circ, biserică, mici cadouri, pâine, dezvoltare

Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat joi o rectificare bugetară, ocazie cu care a decis să finanțeze noi proiecte pentru București. Capitala are… Mai mult

28.07.2018

Analiză

Agricultura 2017 – creştere dezechilibrată: plus de aproape 20% la cea vegetală şi minus de 0,4% la cea animală

Valoarea producției agricole a crescut în 2017 cu 12,5% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Producția vegetală, care a reprezentat aproape 68%… Mai mult

28.07.2018

CCR – lovitură de teatru: Președintele și CSM – scoși din ecuația demiterii șefului DNA, Klaus Iohannis e obligat să o demită pe Laura Kovesi. Ministrul Justiției poate dispune discreționar asupra Parchetelor

de Razvan Diaconu , 30.5.2018

“Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi”, a decis miercuri CCR, cu un scor de 6 la 3 din voturi.

S-au opus deciziei – potrivit unor surse citate de Agerpres – judecătorii Livia Stanciu, Daniel Morar și Ștefan Minea.

Curtea a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Președinție și Executiv. Conflictul a fost declanșat atunci când Klaus Iohannis a refuzat demiterea procurorului – șef al DNA, “ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor“, precizează comunicatul Curții Constituționale, care a admis sesizarea lui Tudorel Toader privind un conflict constituțional.

CCR spune că Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci doar o putere de verificare a regularităţii acesteia, explică judecătorii CCR.

Mai exact, spune comunicatul, refuzul a determinat imposibilitatea ministrului Justiţiei de a-și exercita competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie.

Articolul 132alin (1) Art. 132 prevede:

Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Atenție la schimbarea Constituției fără referendum! Ce mai rămâne din checks and balances ”)

CCR spune că acest articol “este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central, aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor”.

Comunicatul CCR:

Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constituţie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur. Astfel, situaţia litigioasă dedusă judecăţii Curţii Constituţionale are natură constituţională, soluţionarea acesteia fiind de competenţa sa exclusivă, şi nu a instanţelor judecătoreşti.

De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti interpretarea şi aplicarea la cauze concrete a Constituţiei, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr.377/2017].

În aceste condiţii, Curtea a statuat că, în procedura de revocare a procurorului din funcţiile de conducere prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, raporturile dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României sunt raporturi de drept constituţional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituţiei, neputând fi reglementate prin norme juridice aparţinând altor ramuri de drept.

Curtea a stabilit că art.94 lit.c) din Constituţie este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii [a se vedea Decizia nr.285/2014], aplicându-se, deopotrivă şi în
ipoteza revocării/ eliberării din funcţie.

În schimb, art.132 alin.(1) din Constituţie este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor.

Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere, prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului.

Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia.

Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii.

Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei.

Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor.

Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională.

De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudența sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:

1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Al doilea mandat al Codruței Kovesi, și totodată ultimul, urma să se încheie în mai 2019.

Decizia Curții Constituționale a fost luată cu șase la voturi împotriva a trei, conform Realitatea Tv. Ea va deveni obligatorie imediat după apariția sa în Monitorul Oficial.

De ce e surprinzătoare decizia CCR

  • există hotărâri anterioare ale acestei instituții care susțineau că procedura constituțională îi permite șefului statului să respingă o numire și, similar, o revocare
  • ea implică o subordonare indirectă a procurorilor față de puterea executivă, ceea ce încalcă nu doar Constituția României, ci și principiile europene privind independența acestora
  • înseamnă că întreaga procedură de revocare este inutilă, întrucât contează exclusiv poziția ministrului Justiției, CSM și șeful statului având un rol exclusiv formal.

Conform Constituției, revocare șefilor de parchete se face de către președintele țării, la propunerea minsitrului Justiției și cu avizul (consultativ) al CSM.

Ce spun specialiștii: președintele și CSM sunt scoți din joc, procurorii sunt subordonați ministrului Justiției

Ioan Stanomir (foto), profesor universitar de Drept constituțional, avertizează că CCR schimbă regimul constituțional din România:

“Este clar că se modifică regimul constituțional, prin creșterea rolului pe care un ales politic îl are în posibilitatea de recurtare a personalului din Ministerul Public, la nivelul cel mai înalt.

Eufemistic vorbind, este o politizare a procedurii și o marginalizare a președintelui.  Președinte care beneficiază de o legitmitate incontestabilă, este dat la o parte, făcându-se loc ministrului Justiție, care este o emanație a majorității pralamentare”, a declarat profesorul Ioan Stanomir, pentru cursdeguvernare.ro.

El precizează că hotărârile CCR sunt pentru viitor și anticipează că președintele va primi din nou o cererea de revocare inițiată de Tudorel Toader. 

“Ministrul Justiției devine cel mai puternic om din sistem, iar președintele devine mai puțin decât un primar”, avertizează judecătorul Cristi Danileț (foto), fost membru CSM.

Foarte grav este efectul asupra independenței procurorilor, întrucât “ministrul va avea libertatea să se atingă de orice procuror de la nivelul acesta, fie că e DNA, al DIICOT sau Parchetul General”, a declarat Cristi Danileț, pentru cursdeguvernare.ro.

“Poate să revoce orice procuror. Un lucru pe care am încercat să-l evităm din 2004 încoace. Din 2004, reforma justiției asta și-a propus, ca procurorii să fie independenți. În momentul de față, România se află într-o situație pe care credeam că am depășit-o din 2004”, a spus judecătorul.

Reacția lui Tudorel Toader: “Procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei”

“Decizia CCR valorifică principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei.

Preşedintele României nu are nici o abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul Justiţiei care are astfel de competenţe, stabilite atât la nivel constituţional cât şi la nivel infraconstituţional”, a scris Tudorel Toader pe Facebook, imediat după decizia CCR.

Cronologia revocării

  • Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut în februarie demiterea din funcție a procurorului – șef al DNA, pe baza unui raport de evaluare ce conținea “20 de acte și fapte d entolerat” ale Laurei Codruța Kovesi.
  • Secția de procurori a CSM a dat aviz negativ, din cei șapte membri votând pentru înlăturarea Laurei Codruța Kovesi doar ministrul Justiției. “În cuprinsul propunerii de revocare, cu ocazia dezvoltării celor 20 de motive, nu s-a făcut referire punctual la niciuna dintre atribuțiile legale încălcate, nefiind specificată expres componenta managerială vizată”, menționa CSM în avizul emis pe 27 februarie.
  • În aprilie, președintele a respins cererea ministrul Justiției de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi, considerând performantă activitatea DNA. “Motivele invocate de ministrul Justiției nu m-au convins să dau curs cererii”, anunța șeful statului.

Cum au pledat cele două părți

Guvernul a fost reprezentat chiar de minsitrul Tudorel Toader, al cărui principal argument a fost lipsa calificării care i-ar permite președintelui să evalueze activitatea unui magistrat:

Șeful statului „nu are abilitarea legală şi nici competenţele funcţionale de evaluare a activităţii profesionale şi manageriale desfăşurate de procurorul şef al DNA”, spunea Tudorel Toader.

De cealaltă parte, consilierul prezidențial pe probleme juridice, Simina Tănăsescu, care a susținut că procedura revocării reprezintă un act administrativ, supus controlului instanțelor de judecată de contencios administrativ:

“Dacă autorul sesizării consideră că refuzul Președintelui României de a da curs propunerii de revocare este nejustificat sau intră în sfera excesului de putere se poate adresa instanței de contencios administrativ”, a susținut consiliera șefului statului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Proiect imobiliar pe 24 de hectare de teren anunțat de Cluj Napoca

Razvan Diaconu

În Cluj-Napoca, oraş aflat în topul localităţilor din România unde s-au construit cele mai multe locuinţe în ultimul an, se pregăteşte ridicarea unui nou cartier.… Mai mult

Stiri

Ministrul de Interne va fi audiat în Comisia de apărare a Parlamentului. Carmen Dan: Un procuror militar a supravegheat intervențiile jandarmilor, Parchetul militar dezminte.

Vladimir Ionescu

Ministrul de Interne, Carmen Dan, va fi audiat pe 21 august, la ora 10:00, în Comisia de apărare a Camerei Deputaţilor, la solicitarea PNL și… Mai mult

Stiri

INS, date semnal – Creșterea economică a trimestrului II: 1,4% față de trimestrul I 2018

Razvan Diaconu

Comparativ cu trimestrul I 2018, Produsul Intern Brut în trimestrul II 2018 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,4%, anunță INS, potrivit datelor… Mai mult

Stiri

Viena, cel mai bun oraş de locuit în 2018

Iulian Soare

Viena a fost desemnată cel mai bun oraş de locuit în 2018 în topul The Economist Intelligence Unit, depăşind oraşul australian Melbourne, care a ocupat… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis cere identificarea rapidă și pedepsirea responsabililor de violențele produse în Piața Victoriei. Mesaje ale președintelui către membrii PSD, opoziție și societatea civilă

Razvan Diaconu

Preşedintele Klaus Iohannis și-a exprimat luni nemulțumirea că, la 3 zile după violențele petrecute în Piața Victoriei, la mitingul anti-PSD, încă nu au fost identificați… Mai mult

Stiri

Minuta BNR: Scăderea inflaţiei este periclitată de creşterile salariale și de creșterea prețurilor industriale

Adrian N Ionescu

Administratorii Băncii Naţionale a României (BNR) au luat în calcul asimilarea majorărilor anterioare ale dobânzii de referinţă, pe de o parte, dar şi presiunile inflaţioniste… Mai mult

Stiri

Israel și Austria condamă abuzurile comise de Jandarmeria română la mitingul din 10 august

Iulian Soare

Ambasada Israelului la Bucureşti a anunţat, luni, că patru turişti israelieni au fost agresaţi de forţele de ordine, la protestul de vinerea trecută din Piaţa… Mai mult