CCR a amânat din nou luarea unei decizii asupra excepției de neconstituționalitate ridicate de Avocatul Poporului pe articolul din Legea 90/2001 care le interzice condamnaților să facă parte din Guvern. „E cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum”, a explicat Valer Dorneanu, președintele CCR, amânarea pentru 4 aprilie a soluției pe această sesizare.
Avocatul Poporului s-a adresat CCR în ianuarie, dar magistrații nu au reușit încă să formeze o majoritate pentru luarea unei decizii.
„S-a amânat pentru 4 aprilie pentru că nu am reuşit să ajungem la o soluţie. E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat până acum mai multe soluţii, care niciuna dintre ele nu întrunea o majoritate decizională. Acum, ne-am cam apropiat de două variante.
E cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică”, a declarat Dorneanu.
El s-a referit și la presiunea exercitată de politic și media pe acest subiect:
„Noi nu ne ghidăm neapărat după presiunea mediatică, nici după cea politică, pentru că aceea există tot timpul. De fapt, ambele există. Vrem întâi să fim împăcaţi cu conştiinţa noastră şi cu convingerea că soluţia pe care o dăm corespunde interpretării exacte a Constituției şi sensului Legiuitorului, în măsura în care el este în concordanţă cu principiile constituţionale”, a mai spus președintele CCR.
Ce spune articolul analizat de CCR
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1).
Argumentele din sesizarea Avocatului Poporului
- Lipsa de coerență legislativă, chiar în cadrul aceleiași puteri a statului – Legea pentru alegerea președintelui (care face parte din puterea executive) nu prevede imposibilitatea alegerii în această funcție a unei persoane condamnate penal, iar la parlamentari (putere legislative) mandatul nu este condiționat din acest punct de vedere decât dacă instanța a stabilit o pedeapsă complementară care implică drepturile electorale. Interdicție fermă apare referitor la magistrate (puterea judecătorească)
- Lipsa de previzibilitate a sintagmei “nu au suferit condamnări”. Ea poate suporta interpretări diferite.
- Lipsa unui tratatment juridic diferențiat – între persoane condamnate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție și cele condamnate pentru infracțiuni din culpă, fapt ce atrage încălcarea unor drepturi civile și politice. De exemplu, Art 21 pct 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, care prevede că „orice persoană are dreptul de acces, în condiții de egalitate, la funcțiile publice ale țării sale”.
- Actele normative trebuie să respecte principiul constituțional al echilibrului puterilor, iar acest echilibru nu poate fi realizat decât prin existența unui sistem coerent menit să asigure condiții de integritate general valabile în exercitarea funcțiilor aparținând acestor trei puteri.
