Scandalul de la Piatra-Neamț, cu inspectorul Aurelian Șoric, urmat de cel al tentativei de mituire a secretarului de stat Dan Fătuloiu, readuce în atenție încrengăturile dintre unii capi ai Poliției cu mediul economic și chiar interlop. Astfel de legături sunt posibile și ies cu greu le iveala pentru că șefii polițiilor județene au sprijin politic atât din partea unor parlamentari locali, cât și în minister. Un fost ministru de Interne (Dudu Ionescu) și șeful Corpului Național al Polițiștilor (comisarul-șef Iulian Dobrescu) explică mecanismul care favorizează numirea pe criterii politice la vârful Poliției:
- Șeful Inspectoratului General al Poliției este propus premierului pentru numire, potrivit Legii 218/2002, de către ministrul de Interne, după avizul Corpului Național al Polițiștilor (CNP). Avizul acestuia e consultativ, astfel încât numirea șefului Poliției e la decizia ministrului politic. Iulian Dobrescu spune că nu a dat niciodată aviz negativ.
- IGP organizează concursurile pentru șefii poliției județene.
- Un polițist care vrea să ajungă șeful inspectoratului județean nu poate intra în concurs fără avizul prefectului. Teoretic, prefectul nu are funcție politică. Practic, el este angajat al Ministerului Administrației și Internelor și, deși legea îl asimilează funționarilor publici, el poate fi schimbat de către ministru cu unul favorabil politic. Prefectul este primul filtru al candidaților pentru funcția de șefi ai poliției județene.
- La concurs se prezintă, de regulă, doi-trei candidați, deși au fost cazuri în care s-a prezentat și unul singur. Rezultatul concursului este hotărât de comisia IGP numită de șeful Poliției. Câștigătorul desemnat de comisie are apoi nevoie de avizul Consiliului Național al Polițiștilor. ”Nu am dat niciodată aviz negativ”, spune președintele CNP. Oricum, acest aviz este consultativ, astfel că devine șef al poliției județene candidatul care trece de comisia de concurs numită de șeful IGP.
- Acesta e circuitul legal. Pe lângă el, mai funcționează și cel pe linie de partid: un parlamentar apropiat ministrului de interne, sau un membru influent în teritoriu. ”În momentul în care se numeşte un şef de poliţie, tu care eşti ministru te uiţi în dreapta şi în stânga şi îţi întrebi inclusiv colegii de partid care au, din localităţile respective, din judeţele respective, informaţii mai multe decât ai tu. Chestia asta e o chestie firească când îţi alegi o echipă, dar problema ţine de cumetrii, de relaţii poate cu economicul”, spune Dudu Ionescu.
Traian Băsescu a cerut în ședința de guvern la care a participat săptămâna trecută, după izbucnirea scandalului de la Piatra-Neamt, o restructure a Poliției, astfel încât numirile din teritoriu să nu se mai facă după criterii politice.
