Europa

Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale

Contribuția precară a investițiilor, cea negativă a exportului net și creșterea costului muncii sunt argumentele cele mai puternice ale reducerii creșterii economice a României, în… Mai mult

16.09.2018

Europa

Summitul celor 3 Mări: 12 state semnează la București scrisoarea de intenție peuntru înființarea unui Fond comun de Investiții

Nouă șefi de stat, doi preşedinţi de parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe, alături de Jean Claude Juncker, se vor afla… Mai mult

15.09.2018

Chestiunea

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul… Mai mult

12.09.2018

Chestiunea

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au… Mai mult

11.09.2018

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

de Marin Pana , 8.2.2018

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% au bulversat mediul de afaceri până acolo încât e greu de înţeles ceva după atâtea schimbări simultane, prin care ar trebui să râmână totul aproape neschimbat. Ea e dublată și de bulversarea procedurilor efective de implementare și de neadaptarea acestora la noua situație, dar asta e deja o poveste separată.

Explicaţiile complicate oferite de oficiali amintesc de scheciul lui Toma Caragiu, în care analiza unde punem bradul de Crăciun (de căutat pe Internet ”O, brad frumos !”).

Simplu, însă:

de la 1 ianuarie 2018, odată cu legiferarea noului salariu brut de 1.900 lei în loc de 1.450 lei, s-a majorat salariul minim net cu 9,2%, de la 1.065 lei/lună până la 1.162,50 lei pe lună. Costul minim pentru un loc de muncă al angajatorului s-a majorat de la 1.779 lei la 1.943 lei, adică tot cu 9,2%.

Utilizând calculele făcute automat pe calculator-salarii.ro, rezultă următoarele valori pentru salariul net, salariul brut şi costul salarial în cele două variante de aplicare a fiscalităţii, cea pentru 2017 şi cea pentru 2018 (valoarea de 1.901 lei brut corespunde la 1.163 lei net, ca să nu dea salariul net pe 2018 cu virgulă).

Nu am mai prezentat calculul detaliat, desfăşurat pe contribuţii, pentru a nu complica inutil expunerea.
Practic, ceea ce contează, sunt banii luaţi „în mână” de salariat, suma trecută în contractul de muncă şi suma care trebuie alocată în bugetul firmei pentru plata unui salariat cu salariul minim pe economie.

Unde are dreptate Executivul este că modificările făcute nu aveau cum să majoreze costurile salariale pentru cei care ies din raza de acţiune a schimbării salariului minim pe economie. Dacă reluăm calculul automat pentru sume ceva mai mari, vedem scăderi marginale, de ordinul a câţiva lei la costul salarial.

Reprezentanţa Comisiei Europene în România prezentase la mijlocul lui 2017 un studiu făcut de experţi din Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS), Academia Română, academia de studii economice şi Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii în care numărul celor care aveau salariul minim pe economie era de 1,3 milioane persoane. Aşadar, aici se regăseşte cam un sfert din forţa de muncă, ceea ce a şi creeat starea de confuzie şi nemulţumire.

Ce se observă din datele prezentate sintetic:

1.Costul salarial minim pentru un angajat a crescut semnificativ de la un an la altul, contrar celor clamate de reprezentanţii Executivului.

Asta deşi păstrarea fostului sistem de taxare la încasarea aceluiaşi net minim din prezent ar fi condus la o necesitatea alocării unei sume mai mari de către firmă.

Oarecum paradoxal, dacă nu se schimba nimic în cotele de impozitare şi în impozitarea veniturilor iar angajatorul ar fi dorit să indexeze salariul angajatului cu salariu la minim pe economie cu 9,2%, l-ar fi costat cu 12 lei mai mult cu taxarea din 2017 decât cu cea din 2018 ( 11 lei dacă facem rotunjirea amintită mai sus pentru a avea un salariu minim net fără virgule).

2.În noile condiţii de fiscalizare, costul pentru plata a doar 1.065 lei creşte ( de la 1.779 lei la 1.832 lei, adică aproape exact 3%).

Asta deoarece cotele de impozit de 25% contribuţii de asigurări sociale şi 10% asigurări de sănătate sunt MINIME. Ele sunt FIXE la nivelul de 475 lei pentru pensii şi 190 lei pentru sănătate.

Aceste valori se transformă în niveluri echivalente de contribuţii (prin raportare la fostul salariu minim pe 2017) de 26,5% şi, respectiv 10,6%. Mai pe şleau, în noile condiţii, oricine câştigă pe net sub nivelul mimin pe economie va plăti contribuţii procentual mai mari decât cota legală stabilită şi fixată la nivelul noului salariu minim.

3. Procentajul rămas salariatului la nivelul minim, ca diferenţă între costul salarial şi taxele plătite la stat, se păstrează aproape neschimbat, la 59,83% în 2018 faţă de 59,86% în 2017. Simplificat, un salariat se poate aştepta să încaseze 60% din banii alocaţi de firmă pentru plata sa sau 61% din banii pe care îi vede înscrişi în anexa eventual semnată la începutul acestui an la contractul de muncă.

În cazul celor care depăşesc pragul de păstrare a unei deductibilităţi la impozitarea veniturilor ( păstrat la 3.000 de lei, în pofida modificării radicale a modului de repartizare a plăţii contribuţiilor între angajat şi angajator), procentajul care le revine din suma (eventual) nou înscrisă în contractul de muncă este de 58,5% (orientativ, pot face trecerea la net împărţind brutul la 1,71).

4. Statul a păstrat, astfel, un procentaj de peste 42% care îi revine din taxarea sumelor alocate pentru plata muncii. Procentaj (denumit tax-wedge în limba engleză) mai mare decât media de 36% a ţărilor OECD ( cele mai dezvoltate din lume), mai mult decât dublu faţă de ţări precum Mexic sau Chile, dar mai mic decât în Ungaria, unde trece de 45%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Sondaj în PSD, prezentat de aripa anti-Dragnea. Popularitatea Dragnea & PSD: 4%, respectiv sub pragul critic de 30%

Vladimir Ionescu

Liviu Dragnea nu ar obține decât 4% din voturi dacă ar candida duminica viitoare la alegerile prezidențiale, potrivit sondajului prezentat de Adrian Țuțuianu la forul… Mai mult

Europa

Atentat în Iran cel puțin 29 de morți, în principal din Gărzile Revoluționare: Implicațiile în ecuația de putere din regiune

Adrian N Ionescu

Un atentat a ucis, sâmbătă, în Iran cel puțin 29 de oameni, din care jumătate erau membri ai Gărzilor Revoluționare, cea mai puternică forță militară… Mai mult

Stiri

Anunț al PSD: Fostul judecător CCR Toni Greblă va deveni secretarul general al Guvernului

Vladimir Ionescu

Fostul judecător al Curții Constituționale a României (CCR), Toni Greblă, va fi numit în funcţia de secretar general al Guvernului , a declarat secretarul general… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete dintre Parchetul General și SRI, formulată de Flore Mircea Călin şi Benyatov Vadim… Mai mult

Stiri

WSJ: China repetă la coordonate moderne ”imperialismul” care a dus la conflictele secolului 20

Iulian Soare

Încercarea Chinei de exportare a excedentului de producţie pentru a evita blocarea sistemului economic intern este similară expansiunii imperialiste din secolele 19 și 20 și… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei finanțează cu 348 mil. lei achizițiile a 3 dintre controversatele companii municipale

Vladimir Ionescu

Majorarea de capital social a trei dintre companiile municipale ale Primăriei Bucureștiului, cu 348 de milioane de lei,  urmează să fie supuse aprobării în şedinţa din 26… Mai mult

Stiri

Decizie majoritară a CEx PSD: Liviu Dragnea a primit votul de încredere. Tabăra contestatarilor a adunat 10 voturi și o abținere

Victor Bratu

Comitetului Executiv al PSD de vineri s-a încheiat cu un vot de încredere pentru Liviu Dragnea, scrutin la care majoritatea a votat pentru susţinerea preşedintelui… Mai mult