Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

de Marin Pana | 29.5.2017 .

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au crescut şi vor mai creşte, pensiile de-abia ce s-au majorat şi se majorează iar impozitele se tot reduc şi ca număr şi ca nivel. România pare a fi descoperit, de una singură, piatra filosofală a sucesului macroeconomic.

Ca întotdeauma, însă, există un implacabil trade-off. Capacitatea noastră de a cumpăra produse şi servicii individuale pare a creşte rapid, cel puţin pentru moment, dar nimeni nu este preocupat de scăderea la fel de dramatică a calităţii serviciilor publice. Adică accesul la servicii de calitate europeană în şcoală, spital, cultură, autostrăzi, locuinţe sociale îngrijire la bătrâneţe ş.a.m.d.

Nu întâmplător, prima ţară la creştere economică din UE trebuie căutată la coada listei. Ba chiar, în cele mai multe cazuri tocmai pe ultimul loc, la toate aceste servicii care prespun fonduri, organizare şi responsabilitate socială. Mentalitatea este că nu punem banii la comun să nu se fure centralizat, fiecare se descurcă şi fiecare este furat individual.

Când avem nevoie să apelăm la aceste servicii sociale, plătim sume mai mari sau mai mici în stânga şi în dreapta. Nu ştim exact cât ar reprezenta ele sau cât ne poate costa dacă nu dăm cât trebuie la bursa neagră pentru a ne rezolva problemele. Poate că ar trebui să introducem capitolul „şpăgi sub diverse forme” în Ancheta statistică a bugetelor de familie.

Şpăgile la medic, plăţile la meditaţii, costul carburanţilor irosiţi în trafic, subcultura propagată de lipsa educaţiei şi chiar tragismul finalului de viaţă fără niciun sprijin sunt riscuri asumate, ba chiar au intrat în normalitatea modului nostru de a gândi. Ca un fel de dat, în care ruleta rusească a întâmplărilor nefericite ne pune, mereu miraţi, în faţa lipsei de organizare socială.

De fapt, suntem nevoiţi aleator dar invariabil şi (în multe momente ale vieţii) inevitabil, să compensăm din veniturile noastre majorate artificial (în beneficiu electoral) faţă de nivelul economiei, lipsa de calitate a serviciilor sociale. Desigur, nu ne garantează nimeni că dacă plătim mai mult la comun, lucrurile se vor schimba peste noapte.

Dar nici nu prea merge să lăsăm lucrurile aşa, mioritic. Adică să nu luăm măsuri deşi ştim foarte bine ce se întâmplă. La un moment dat ne vom lovi, cu consecinţe majore ( şi atunci e foarte posibil să mai conteze câţi bani am încasat lunar) de realitatea lipsei noastre de reacţie în a rezolva probleme de viaţă pentru noi toţi, nu doar pentru noi.

Convergenţa reală cu Europa civilizată nu se potriveşte cu paradigma fantezistă a impozitelor mici/venituri personale mari plus alocări sociale oarecum mai mari/investiţii publice oarecum mai mici spre deloc. Mai degrabă, România se asortează cu corolarul creştin al combinaţiei să promitem/să ne alegem, urmată de ”cum o da Dumnezeu”.

Dacă ni se pare greu de estimat cât dăm în stânga şi în dreapta, poate ar fi mai bine să facem o cercetare sinceră (protejată de consecinţe), cât la sută din veniturile unui profesor vin din activitatea la catedră şi cât din meditaţii, sau cât ia un medic la locul de muncă din spitalul de stat (stat la care şi-a făcut gratis studiile) şi cât din şpăgi sau din practica privată.

Sau cât ne costă, pe fiecare dintre milioanele de şoferi contribuabili (cu impozit mic la nivel european), în plus carburantul, piesele stricate şi uzura forţată a maşinii. Fără a mai vorbi despre riscul de accidente şi amenzile încasate sistematic de la ”vigilenţii din boscheţi” atunci când prindem un petec de şosea liberă.

În fine, remarcam recent că cei aproximativ 20 de euro diferenţă la punctul de pensie între nivelul actual de 917,50 lei şi momeala electorală din 2016, nivelul stabilit arbitrar la 1.000 de lei, repezintă exact suma cu care ne-am putea încadra în rândul ţărilor care asigură un minim de îngrijiri pentru persoanele ajunse spre finalul vieţii şi care nu se mai pot îngriji singure.

Practic, ne amăgim singuri că avem impozite mici. Ne facem că plătim servicii sociale iar ele se prefac a exista la nivel european.

Dacă am face un calcul corect, în condiţii de calitate comparabilă a vieţii şi de costuri aferente, s-ar putea să descoperim că plătim impozite mult mai mari decât media europeană şi avem venituri realmente disponibile mult mai mici.

Astfel, ne aplicăm singuri (în loc de loteria bonurilor fiscale pentru un milion de lei) un soi de loterie a bonusurilor fiscale, cu câteva milioane de pierzători anual. Dar ce mai contează calitatea vieţii şi durata ei când ai o casă spaţioasă, o maşină mare şi bani puşi deoparte în şifonier, pentru o înmormântare timpurie dar glorioasă ?

Publicat la data de 29.5.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biris

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Gabriela Drăgan

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română