Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

Chestiunea

Document / Unde sunt banii pe care guvernul încearcă să-i stoarcă din privat: 36% din datorii sunt la companiile de stat. Și la PSD

Un număr de 10 companii de stat sau ale administrației  însumează peste 36% din totalul contribuțiilor sociale restante înregistrate la 30 septembrie 2017. Datele apar… Mai mult

10.11.2017

Chestiunea

Un strigăt de la BNR: Potențialul României e compromis de creșterea consumului produselor altora pe datoria făcută de noi. Cursul și inflația

Echilibrele macroeconomice suferă o deteriorare semnificativă ca urmare a politicii prociclice guvernamentale de stimulare a consumului. Politica prociclică a dus la creşterea deficitului comercial şi… Mai mult

09.11.2017

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

de Marin Pana 29.5.2017

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au crescut şi vor mai creşte, pensiile de-abia ce s-au majorat şi se majorează iar impozitele se tot reduc şi ca număr şi ca nivel. România pare a fi descoperit, de una singură, piatra filosofală a sucesului macroeconomic.

Ca întotdeauma, însă, există un implacabil trade-off. Capacitatea noastră de a cumpăra produse şi servicii individuale pare a creşte rapid, cel puţin pentru moment, dar nimeni nu este preocupat de scăderea la fel de dramatică a calităţii serviciilor publice. Adică accesul la servicii de calitate europeană în şcoală, spital, cultură, autostrăzi, locuinţe sociale îngrijire la bătrâneţe ş.a.m.d.

Nu întâmplător, prima ţară la creştere economică din UE trebuie căutată la coada listei. Ba chiar, în cele mai multe cazuri tocmai pe ultimul loc, la toate aceste servicii care prespun fonduri, organizare şi responsabilitate socială. Mentalitatea este că nu punem banii la comun să nu se fure centralizat, fiecare se descurcă şi fiecare este furat individual.

Când avem nevoie să apelăm la aceste servicii sociale, plătim sume mai mari sau mai mici în stânga şi în dreapta. Nu ştim exact cât ar reprezenta ele sau cât ne poate costa dacă nu dăm cât trebuie la bursa neagră pentru a ne rezolva problemele. Poate că ar trebui să introducem capitolul „şpăgi sub diverse forme” în Ancheta statistică a bugetelor de familie.

Şpăgile la medic, plăţile la meditaţii, costul carburanţilor irosiţi în trafic, subcultura propagată de lipsa educaţiei şi chiar tragismul finalului de viaţă fără niciun sprijin sunt riscuri asumate, ba chiar au intrat în normalitatea modului nostru de a gândi. Ca un fel de dat, în care ruleta rusească a întâmplărilor nefericite ne pune, mereu miraţi, în faţa lipsei de organizare socială.

De fapt, suntem nevoiţi aleator dar invariabil şi (în multe momente ale vieţii) inevitabil, să compensăm din veniturile noastre majorate artificial (în beneficiu electoral) faţă de nivelul economiei, lipsa de calitate a serviciilor sociale. Desigur, nu ne garantează nimeni că dacă plătim mai mult la comun, lucrurile se vor schimba peste noapte.

Dar nici nu prea merge să lăsăm lucrurile aşa, mioritic. Adică să nu luăm măsuri deşi ştim foarte bine ce se întâmplă. La un moment dat ne vom lovi, cu consecinţe majore ( şi atunci e foarte posibil să mai conteze câţi bani am încasat lunar) de realitatea lipsei noastre de reacţie în a rezolva probleme de viaţă pentru noi toţi, nu doar pentru noi.

Convergenţa reală cu Europa civilizată nu se potriveşte cu paradigma fantezistă a impozitelor mici/venituri personale mari plus alocări sociale oarecum mai mari/investiţii publice oarecum mai mici spre deloc. Mai degrabă, România se asortează cu corolarul creştin al combinaţiei să promitem/să ne alegem, urmată de ”cum o da Dumnezeu”.

Dacă ni se pare greu de estimat cât dăm în stânga şi în dreapta, poate ar fi mai bine să facem o cercetare sinceră (protejată de consecinţe), cât la sută din veniturile unui profesor vin din activitatea la catedră şi cât din meditaţii, sau cât ia un medic la locul de muncă din spitalul de stat (stat la care şi-a făcut gratis studiile) şi cât din şpăgi sau din practica privată.

Sau cât ne costă, pe fiecare dintre milioanele de şoferi contribuabili (cu impozit mic la nivel european), în plus carburantul, piesele stricate şi uzura forţată a maşinii. Fără a mai vorbi despre riscul de accidente şi amenzile încasate sistematic de la ”vigilenţii din boscheţi” atunci când prindem un petec de şosea liberă.

În fine, remarcam recent că cei aproximativ 20 de euro diferenţă la punctul de pensie între nivelul actual de 917,50 lei şi momeala electorală din 2016, nivelul stabilit arbitrar la 1.000 de lei, repezintă exact suma cu care ne-am putea încadra în rândul ţărilor care asigură un minim de îngrijiri pentru persoanele ajunse spre finalul vieţii şi care nu se mai pot îngriji singure.

Practic, ne amăgim singuri că avem impozite mici. Ne facem că plătim servicii sociale iar ele se prefac a exista la nivel european.

Dacă am face un calcul corect, în condiţii de calitate comparabilă a vieţii şi de costuri aferente, s-ar putea să descoperim că plătim impozite mult mai mari decât media europeană şi avem venituri realmente disponibile mult mai mici.

Astfel, ne aplicăm singuri (în loc de loteria bonurilor fiscale pentru un milion de lei) un soi de loterie a bonusurilor fiscale, cu câteva milioane de pierzători anual. Dar ce mai contează calitatea vieţii şi durata ei când ai o casă spaţioasă, o maşină mare şi bani puşi deoparte în şifonier, pentru o înmormântare timpurie dar glorioasă ?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.5.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Alianță a Opoziției cu mișcările civice, pentru a opri tăvălugul anti-justiție

Vladimir Ionescu

Fostul premier Dacian Cioloș, președintele PNL, Ludovic Orban, cel președintele USR, Dan Barna, s-au întâlnit duminică după-amiază cu reprezentanții mai multor ONG-uri și asociații civice, pentru a… Mai mult

Stiri

Proteste antiguvernamentale de amploare în toată țara – zeci de mii de demontranți protestează față de schimbările din Justiție

Razvan Diaconu

Peste 10.000 de persoane erau adunate duminică seară, la ora 20,00, în faţa Guvernului,  la noile proteste faţă de modificarea legilor justiţiei. Întrucât numărul protestatarilor… Mai mult

Stiri

Cum s-a asigurat Ministerul Finanțelor că întârzierea plății contribuțiilor poate avea caracter penal

Vladimir Ionescu

Ministerul de Finanțe a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță ce stabilește că neplata către buget, cu intenție, a impozitelor și contribuțiilor supuse… Mai mult

Stiri

Miniștrii de externe UE prezintă luni cele 17 proiecte comune de apărare europeană

Victor Bratu

Miniștrii de Externe ai statelor membre UE vor anunța luni o listă a proiectelor comune pe care le doresc implementate în cadrul noii strategii de… Mai mult

Stiri

România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014-2020

Razvan Diaconu

România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014-2020, reprezentând 400,4 milioane euro, în condițiile în care state precum Bulgaria și Polonia au… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș: Din Platforma România 100 se va desprinde un partid

Victor Bratu

Fostul premier Dacian Cioloş a anunţat duminică, la o reuniune a Platformei România 100, că din această organizație pe care o conduce se va desprinde… Mai mult

Stiri

Tudorel Toader, invitat de Comisia de la Veneţia să prezinte modificările aduse legilor justiţiei

Razvan Diaconu

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţă, într-un scurt mesaj pe Facebook, că a prezentat sâmbătă Comisiei de la Veneţia, în cadrul unei sesiuni de lucru, modificările… Mai mult