Europa

Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale

Contribuția precară a investițiilor, cea negativă a exportului net și creșterea costului muncii sunt argumentele cele mai puternice ale reducerii creșterii economice a României, în… Mai mult

16.09.2018

Europa

Summitul celor 3 Mări: 12 state semnează la București scrisoarea de intenție peuntru înființarea unui Fond comun de Investiții

Nouă șefi de stat, doi preşedinţi de parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe, alături de Jean Claude Juncker, se vor afla… Mai mult

15.09.2018

Chestiunea

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul… Mai mult

12.09.2018

Chestiunea

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au… Mai mult

11.09.2018

Cât a crescut costul forţei de muncă în 2017: ”Boul care trage” – la 90% din media pe economie

de Marin Pana , 6.3.2018

Costul orar al forţei de muncă crescuse în trimestrul IV de anul trecut cu 14,29% brut în faţă de aceeaşi perioadă din 2016, potrivit datelor anunţate de INS. Este un ritm mai mult decât dublu faţă de creşterea economică estimată în prezent la circa 7%, de unde rezultă că acest trend al costurilor cu forţa de muncă este nesustenabil, generează presiuni inflaţioniste şi scade competitivitatea.

Dincolo, însă, de valoarea indicatorului care dă sintetic imaginea pentru întreaga economie, se pot decela diferenţe majore în structura creşterilor salariale. Diferenţe cu implicaţii nu tocmai favorabile asupra perspectivelor economiei româneşti.

De aceea, vă prezentăm cu cât a crescut costul forţei de muncă pe diferitele ramuri ale economiei, clasificate potrivit normelor internaţionale (vezi tabelul).

Se poate observa uşor că sectorul bugetar s-a poziţionat deja semnificativ peste media pe economie. Iar în cadrul acestuia, după ”liberalizarea” salariilor la nivel de unităţi administrativ-teritoriale, ne-am trezit la finalul anului trecut cu creşterea salariilor funcţionarilor mult peste cea din sănătate şi învăţământ.

Clasamentul pe categorii de personal din economia românească apare, astfel, aproape ca un soi de banc sui-generis, cu personalul din administraţia publică plasat între cel din activităţi de spectacole, culturale şi recreative şi cel din industria extractivă.

Mai spre mijlocul clasamentului, revenind la partea tehnică a subiectului analizat, se observă respectarea per ansamblu a unui principiu teoretic de creştere mai rapidă a salariilor în servicii faţă de producţie (aşa numitul efect Balassa- Samuelson).

În pofida unei cereri nesatisfăcute de personal calificat, industria prelucrătoare apare sub media pe economie, în pofida creşterilor semnificative de productivitate iar sectorul de mare succes de informaţii şi comunicaţii figurează, după cum era şi normal, aproape de creşterea economică generală pe care a susţinut-o discret.

Problema este dacă această dispunere a creşterilor de costuri în economie este în regulă şi dacă economia poate acomoda avansul salarial fără a fi pierdute echilibrele economice stabilizate cu greu pe parcursul acestui deceniu. Asta chiar dacă piaţa forţei de muncă începe să fie tot mai clar afectată de lipsa forţei de muncă disponibile, după ani de plecări în Occident din lipsă de locuri de muncă.

Valori cu două cifre ale creşterilor salariale sunt extrem de rare într-o economie aşezată. Ponderea salariilor în costul produselor a condus deja, pe calea majorărilor salariale la un avans de 4,4% al preţurilor producţiei industriale care se vede deja, inclusiv la raft şi în cursul de schimb.

Anterior acestui adevărat asalt salarial exista o rezervă (pe cale de epuizare, dacă nu s-a epuizat deja) din nivelul relativ mic al părţii care revenea salariaţilor din rezultatul economic faţă de uzanţele din economiile occidentale. De reţinut, însă, este o resursă epuizabilă rapid şi care nu va mai putea fi folosită în anii viitori.

Din fericire, am avut în 2017 un avans robust al productivităţii muncii industriale ( indicatorul de referinţă pentru întreaga economie, deoarece este singurul sector unde poate fi calculat cu precizie) după patru ani de reduceri succesive şi după ce intrase chiar în teritoriul negativ pe 2016:

De aceea, pentru 2018 este important să menţinem această creştere robustă a productivităţii muncii. Dar şi să dăm Cezarului ce e al Cezarului, adică să nu mai stăm cu salariile din industria prelucrătoare la doar 90% din media pe economie, ceea ce este cu totul atipic pentru o ţară europeană. Ar fi o schimbare extrem de importantă, fie şi din perspectiva echităţii sociale.

Simetric, sub o formă sau alta, poate că ar fi necesar să se întreprindă o perfecţionare a modalităţilor de evaluare în acest sens şi în sectorul public, unde cuantificarea productivităţii sociale a muncii depuse este mai dificilă şi supusă unor criterii tot mai subiective.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.3.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Anunț al PSD: Fostul judecător CCR Toni Greblă va deveni secretarul general al Guvernului

Vladimir Ionescu

Fostul judecător al Curții Constituționale a României (CCR), Toni Greblă, va fi numit în funcţia de secretar general al Guvernului , a declarat secretarul general… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete dintre Parchetul General și SRI, formulată de Flore Mircea Călin şi Benyatov Vadim… Mai mult

Stiri

WSJ: China repetă la coordonate moderne ”imperialismul” care a dus la conflictele secolului 20

Iulian Soare

Încercarea Chinei de exportare a excedentului de producţie pentru a evita blocarea sistemului economic intern este similară expansiunii imperialiste din secolele 19 și 20 și… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei finanțează cu 348 mil. lei achizițiile a 3 dintre controversatele companii municipale

Vladimir Ionescu

Majorarea de capital social a trei dintre companiile municipale ale Primăriei Bucureștiului, cu 348 de milioane de lei,  urmează să fie supuse aprobării în şedinţa din 26… Mai mult

Stiri

Decizie majoritară a CEx PSD: Liviu Dragnea a primit votul de încredere. Tabăra contestatarilor a adunat 10 voturi și o abținere

Victor Bratu

Comitetului Executiv al PSD de vineri s-a încheiat cu un vot de încredere pentru Liviu Dragnea, scrutin la care majoritatea a votat pentru susţinerea preşedintelui… Mai mult

Stiri

CEx PSD / Liviu Dragnea, pe cale să câștige bătălia internă cu contestatarii

Razvan Diaconu

De la anunțul deciziei de convocare a CEx și până la data organizării acestuia, Liviu Dragnea a negociat ”cu funcțiile pe masă” cu unii dintre… Mai mult

Stiri

Ritmul creșterii salariului minim brut încetinește față de programul de guvernare: câte 150 de lei, anual, până în 2022

Mariana Bechir

Salariul minim garantat pe economie va crește anul viitor cu 150 de lei, până la 2.050 de lei, a anunțat joi premierul Viorica Dăncilă, la… Mai mult