joi

28 martie, 2024

6 octombrie, 2016

jocAvând în vedere că situația încasărilor la bugetul de stat din privatizări în ultimul sfert de veac e departe de a fi clarificată, Curtea de Conturi a demarat miercuri un audit cu privire la managementul activelor statului și a sumelor încasate în urma privatizării acetor active.

În încercarea de a găsi răspunsul la întrebarea ”Câți bani a încasat, de fapt, statul român din privatizări?”, deputatul liberal Andreea Paul a solicitat date, pe data de 23 august 2016, de la principalele 5 entități ale statului care au competențe în domeniul privatizărilor.

E vorba despre: Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) și Curtea de Conturi a României.


La cinci săptămâni de la solicitare, trei instituții au oferit răspunsuri- care au fost puse la dispoziția cursdeguvernare.ro de către deputatul liberal- iar Curtea de Conturi a transmis miercuri că a demarat un audit pe această temă.

În rezumat, răspunsurile, cu cifre :

  • Ministerul Finanțelor Publice afirmă că au fost virate 21,6 miliarde de lei, în perioada 2000 – iulie 2016, în contul deschis la Trezoreria Statului pentru sumele rezultate din vânzarea pachetelor de acțiuni deținute de stat.
  • Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, succesoarea din anul 2012 a fostei Autorități pentru Valorificarea Activelor Statului, a transmis că a încasat 14,4 miliarde lei din contractele de privatizare pe care le-a derulat.
  • Departamentul pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (DPAPS), instituția succesoare din anul 2014 a Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, a informat că statul român a încasat peste 4,7 miliarde lei din privatizări, din anul 2003 până în prezent, din contractele monitorizate de către acest Departament.

Ministerul Finanțelor, vârf de încasări în 2006

Ministerul Finanțelor are o evidență clară a sumelor încasate din privatizări doar după anul 2000, de cînd sumele încasate din vânzarea pachetelor de acțiuni deținute de stat la diverse companii sunt vărsate într-un cont distinct de Trezorerie.

Cele mai mari încasări în contul Trezoreriei au fost înregistrate în anul 2006, urmat de anul 2004 și respectiv 2013, potrivit răspunsului furnizat de către Ministerul Finanțelor.

Cele mai mici venituri obținute și încasate efectiv din privatizări au fost înregistrate în perioada 2014-2015, când statul român a încasat efectiv 3 milioane de lei din privatizări, potrivit răspunsului MFP.

(Descarcă AICI răspunsul MFP)


De remarcat că, până la 31.07. 2016, statul român nu a privatizat nimic, deci nu a încasat niciun leu.

Ministerul Economiei și ”perla coroanei”: vânzarea Petrom

Statul român a încasat peste 1 miliard de euro din privatizări, din anul 2003 până în prezent, din contractele monitorizate de către Departamentul pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului din cadrul Ministerului Economiei.

Cea mai mare sumă încasată a fost obținută la vânzarea Petrom către OMV, din anul 2004, când România a obținut 707,87 milioane euro.

Statul român a mai încasat, în anul 2004, peste 250 de milioane de euro prin privatizarea Distrigaz Sud și Distrigaz Nord.

De altfel, suma obținută din cele 3 privatizări reprezintă aproape 90% din totalul veniturilor încasate din privatizările Ministerului Economiei, potrivit răspunsului transmis de către DPAPS.

De precizat că fondurile încasate de către acest Departament nu sunt vărsate în totalitate la buget, ci numai suma rămasă după deducerea cheltuielilor de funcționare a instituției și după refacerea ”buffer-ului” aflat la dispoziție, egal cu jumătatea cuantumului anual al cheltuielilor.

Teoretic, sumele raportate de Departament ar trebui să se regăsească în datele furnizate de MFP.

AAAS- peste 11.000 de contracte, puțin peste 14 miliarde lei

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a obținut, în anul 2006, 7,96 miliarde lei din privatizări, mai mult de jumătate din veniturile totale încasate în ultimii 25 de ani, de 14,42 miliarde lei.

AAAS a derulat în perioada 1992-2016, 11.198 de contracte, dintre care cele mai multe (75%) au fost semnate în perioada 1996-2000.

(Descărcați AICI răspunsul AAAS)

Cel mai prolific an pentru privatizări a fost 1999, 2.046 contracte încheiate, pentru care s-au înregistrat venituri de peste 895 milioane lei.

La polul opus se situează anul curent- 2 contracte încheiate, 569.000 lei venituri din privatizare, bani care nu se regăsesc în raportarea MFP.

Cei mai mulți bani încasați- 7,9 miliarde lei sunt înregistrați în 2006, pentru 84 de contracte încheiate.

Din statistica legată de venituri furnizată de AAAS lipsește perioada 1992-1996, perioadă pentru care instituția admite că au fost încheiate 3.297 de contracte.

Pentru totalul general, din statistica AAAS ar trebui scăzute 12,2 miliarde (sumă colectată între 2000 și 2016), care, teoretic, se regăsesc în raportarea MFP.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

4 răspunsuri

  1. Art.:,,Cea mai mare sumă încasată a fost obținută la vânzarea Petrom către OMV, din anul 2004, când România a obținut 707,87 milioane euro.”

    Ptr. BCR, cre’că Ro a încasat vreo 2,2 mld.E.; restul, de cîte 750 de mil. fiecare, două bănci internaţionale de dezvoltare.La prima ,,găseală” (sigur se poate găsi mai în clar):

    http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/14452/Privatizarea-BCR-in-topul-tranzactiilor-europene.html
    _____________________________________________________

    Apropo: dacă Statul vinde(a) cu 1 leu o entitate cu datorii de 200 lei, înseamnă că ai încasat 1 leu sau…
    _____________________________________________________

    Păcat că Flota s-a …,,vîndut” înainte de 2000. Am fi aflat şi noi, măcar azi, cam cu …cît. Prin gît. Sau rît. Să mă … culc. Hai, zît!

  2. Indiferent cit a incasat Romania din privatizari , sumele respective au fost cheltuite . Atit guvernul Tariceanu care a „tocat” cele 2,2 miliarde euro incasate din privatizarea BCR si bagate in Fondul National de Dezvoltare (FND) cit si ulterior ministrul de finante Vos­ga­nian , cu banii FND a asigurat plata pensilor si salariilor bugetare. Majoranta parlamentara , opozitie , institutii cu sarcina de a controla cheltuielile bugetare , absolut toti au fost partasi la cheltuiala banilor din privatizari .
    Suplimentar se descopera ca masa mincinosilor in Romania e enorma . Deoarece toti si fara exceptie au sustinut ca cheltuirea banilor din privatizari va asigura finantarea infrastructurii . Care infrastructura in 2016 e aia care e . 🙁

  3. Despre aşa ceva putea fi găsit (‘trăiţi, dom’ Răzvan! Bun articol, lăudabil efortul. Salutaţi-o, vă rog, pe doamna Paul, din partea mea.) în prezentarea lui Georgescu (BNR) din 24.11.2015:

    ,,VI.1Privatizarea capitalului social al companiilor de stat

    • Au fost privatizate 7500 de întreprinderi pentru care s-au încasat 7 mld. euro, din care contravaloarea BCR a fost de 2,3 mld. → +40% faţă de capitalul social al societăţilor privatizate (rezultă, fără BCR, un preț mediu de 667.000 euro/întrep.)
    • Cele 7 mld. euro obtinute prin privatizare au fost folosite, conform legislaţiei fiecărei perioade, astfel:
    – 4,4 mld. euro virate la Trezoreria Statului,
    – 0,2 mld. euro despăgubiri acordate de AVAS
    – 2,4 mld. euro au finanţat cheltuieli curente ale bugetului de stat
    • Suma de 4,4 mld. euro virată la Trezoreria Statului a fost folosită astfel:
    – 1 mld. euro pentru finanţarea datoriei publice
    – 1 mld. euro împrumuturi acordate autoritatilor de management al fondurilor
    europene
    – 0,2 mld. euro împrumuturi către autorităţile locale
    _____________________________________________________
    – sold disponibil în cont 2,2 mld. euro
    _____________________________________________(subl.m.)
    • Prin contractele de privatizare, alte 3,5 mld. euro au reprezentat majorări de
    capital ale noilor acţionari privaţi la societăţile comerciale privatizate
    • Privatizarea a cuprins şi transferul gratuit a 30% din capitalul social al statului(1,6 mld. euro) prin programul de privatizare în masă şi, instituţional, prin intermediul a cinci fonduri ale proprietăţii private (actualmente societăţi deinvestiţii financiare)”

    __________________________________________________________

    Sursa: http://www.bnr.ro/Prezentari-si-interviuri–1332.aspx?fld_issue_year=2015

    Capitalul în România anului 2015 – Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR (Prelegere susținută la decernarea diplomei „Virgil Madgearu” cu medalie de aur), link:

    http://www.bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idInfoClass=6885&idDocument=21195&directLink=1

  4. Dar dacă vrem să mergem şi mai departe, să ne aducem aminte de … ,,nemaipomenitele vremuri bune”:

    http://www.agerpres.ro/economie/2015/12/04/romania-a-pierdut-oportunitatea-de-a-obtine-3-miliarde-de-euro-din-vanzarea-surplusului-de-certificate-de-emisii-11-20-30

    ______________________________________________________

    D-le Răzvan, o puteţi ruga pe D-na Paul să solicite Curţii de Conturi şi Raportul cu pricina?
    ______________________________________________________

    Din presa vremii, pe lîngă construcţia şi deschiderea de şcoli, spitale, autostrăzi şi absorbţia de fonduri europene, ,,planurile măreţe”:

    http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-7130051-ministerul-economiei-statul-vinde-surplusul-certificate-emisii-dioxid-carbon-prin-negociere-directa.htm

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

4 răspunsuri

  1. Art.:,,Cea mai mare sumă încasată a fost obținută la vânzarea Petrom către OMV, din anul 2004, când România a obținut 707,87 milioane euro.”

    Ptr. BCR, cre’că Ro a încasat vreo 2,2 mld.E.; restul, de cîte 750 de mil. fiecare, două bănci internaţionale de dezvoltare.La prima ,,găseală” (sigur se poate găsi mai în clar):

    http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/14452/Privatizarea-BCR-in-topul-tranzactiilor-europene.html
    _____________________________________________________

    Apropo: dacă Statul vinde(a) cu 1 leu o entitate cu datorii de 200 lei, înseamnă că ai încasat 1 leu sau…
    _____________________________________________________

    Păcat că Flota s-a …,,vîndut” înainte de 2000. Am fi aflat şi noi, măcar azi, cam cu …cît. Prin gît. Sau rît. Să mă … culc. Hai, zît!

  2. Indiferent cit a incasat Romania din privatizari , sumele respective au fost cheltuite . Atit guvernul Tariceanu care a „tocat” cele 2,2 miliarde euro incasate din privatizarea BCR si bagate in Fondul National de Dezvoltare (FND) cit si ulterior ministrul de finante Vos­ga­nian , cu banii FND a asigurat plata pensilor si salariilor bugetare. Majoranta parlamentara , opozitie , institutii cu sarcina de a controla cheltuielile bugetare , absolut toti au fost partasi la cheltuiala banilor din privatizari .
    Suplimentar se descopera ca masa mincinosilor in Romania e enorma . Deoarece toti si fara exceptie au sustinut ca cheltuirea banilor din privatizari va asigura finantarea infrastructurii . Care infrastructura in 2016 e aia care e . 🙁

  3. Despre aşa ceva putea fi găsit (‘trăiţi, dom’ Răzvan! Bun articol, lăudabil efortul. Salutaţi-o, vă rog, pe doamna Paul, din partea mea.) în prezentarea lui Georgescu (BNR) din 24.11.2015:

    ,,VI.1Privatizarea capitalului social al companiilor de stat

    • Au fost privatizate 7500 de întreprinderi pentru care s-au încasat 7 mld. euro, din care contravaloarea BCR a fost de 2,3 mld. → +40% faţă de capitalul social al societăţilor privatizate (rezultă, fără BCR, un preț mediu de 667.000 euro/întrep.)
    • Cele 7 mld. euro obtinute prin privatizare au fost folosite, conform legislaţiei fiecărei perioade, astfel:
    – 4,4 mld. euro virate la Trezoreria Statului,
    – 0,2 mld. euro despăgubiri acordate de AVAS
    – 2,4 mld. euro au finanţat cheltuieli curente ale bugetului de stat
    • Suma de 4,4 mld. euro virată la Trezoreria Statului a fost folosită astfel:
    – 1 mld. euro pentru finanţarea datoriei publice
    – 1 mld. euro împrumuturi acordate autoritatilor de management al fondurilor
    europene
    – 0,2 mld. euro împrumuturi către autorităţile locale
    _____________________________________________________
    – sold disponibil în cont 2,2 mld. euro
    _____________________________________________(subl.m.)
    • Prin contractele de privatizare, alte 3,5 mld. euro au reprezentat majorări de
    capital ale noilor acţionari privaţi la societăţile comerciale privatizate
    • Privatizarea a cuprins şi transferul gratuit a 30% din capitalul social al statului(1,6 mld. euro) prin programul de privatizare în masă şi, instituţional, prin intermediul a cinci fonduri ale proprietăţii private (actualmente societăţi deinvestiţii financiare)”

    __________________________________________________________

    Sursa: http://www.bnr.ro/Prezentari-si-interviuri–1332.aspx?fld_issue_year=2015

    Capitalul în România anului 2015 – Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR (Prelegere susținută la decernarea diplomei „Virgil Madgearu” cu medalie de aur), link:

    http://www.bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idInfoClass=6885&idDocument=21195&directLink=1

  4. Dar dacă vrem să mergem şi mai departe, să ne aducem aminte de … ,,nemaipomenitele vremuri bune”:

    http://www.agerpres.ro/economie/2015/12/04/romania-a-pierdut-oportunitatea-de-a-obtine-3-miliarde-de-euro-din-vanzarea-surplusului-de-certificate-de-emisii-11-20-30

    ______________________________________________________

    D-le Răzvan, o puteţi ruga pe D-na Paul să solicite Curţii de Conturi şi Raportul cu pricina?
    ______________________________________________________

    Din presa vremii, pe lîngă construcţia şi deschiderea de şcoli, spitale, autostrăzi şi absorbţia de fonduri europene, ,,planurile măreţe”:

    http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-7130051-ministerul-economiei-statul-vinde-surplusul-certificate-emisii-dioxid-carbon-prin-negociere-directa.htm

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: