Măsurile guvernamentale din ultimele luni abundă în facilități și amnistii pentru categorii punctuale ale societății. Măririlor de salarii, pensii, indemnizații, pensii speciale și facilităților pentru persoanele fizice care au dificlutăți cu creditele bancare și se adaugă mai multe acte normative care prevăd amnistii – inclusiv pentru personalul bugetar care în ultimii ani, potrivit controalelor Curții de Conturi, și-a acordat venituri ilegale.
Amnistierea funcționarilor care și-au acordat venituri salariale necuvenite
Senatul a aprobat, în prima zi de după vacanţă, amnistierea fiscală a tuturor bugetarilor care au încasat ilegal venituri de natură salarială.
O iniţiativă legislativă s-a rostgolit de la scutirea câtorva bugetari, la întregul sistem.
A fost o propunere a senatorului Liviu Pop, ce se referea inițial la scutiri aplicate profesorilor din trei localităţi din judeţul Hunedoara. Preşedintele Traian Băsescu a retrimis legea în Parlament, considerând-o discriminatorie.
Forma ulterioară se referea la banii primiţi necuvenit de către toţi angajaţii din sistemul de învăţământ, pentru ca în forma finală, votată luni de Senat, să fie amnistiaţi toţi bugetarii.
”Se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială, pe care personalul prevăzut la articolul 1 (personalul bugetar – n.red.) trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori, drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control, a unor prejudicii”, precizează legea.
Nu există încă un calcul al sumelor primite necuvenit, inițiatorii amendamentului din senat anunțând că aceste sume oricum nu sunt contabilizate la buget iar statul nu ar avea niciun motiv să calculeze cât pierde.
Decizia finală aparţine Camerei Deputaţilor.
Amnistierea funcţionarilor care au plătit pensii şi indemnizaţii mai mari
Scutirea plăţii debitelor în cazul indemnizaţiilor pentru creşterea copilului şi a pensiilor primite în sume mai mari decât cele cuvenite (din cauza funcţionarilor care le-au calculat), s-a discutat în mai multe variante, care au tot crescut volumul total al pierderilor la buget.
Anul acesta, Parlamentul a votat un prim act de amnistiere, pentru pensionarii foşti agricultori – Legea 120/2014 pentru scutirea de la plată a unor debite ale persoanelor provenite din sistemul de asigurări sociale al agricultorilor către bugetul de stat.
Legea a fost abrogată acum, prin proiectul de elaborat de guvern pentru amnistierea tuturor pensionarilor, fiind inclusă în legea aprobată deja în Senat, în urmă cu doar trei zile.
Senatul a votat, la 1 septembrie, legile care scutesc zeci de mii de pensionari şi mame de la restituirea banilor primiţi suplimentar.
În proiectele de lege se prevedea doar scutirea debitelor ce urmau să se plătească, însă amendamentele din Senat au inclus şi restituirea sumelor care au fost deja returnate de unii dintre cei vizaţi.
În cazul mamelor, iniţial era vorba de aproximativ 15 milioane de lei, primiţi în plus în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2014.
După votarea legilor, ministrul Muncii, Rovana Plumb, se declara încântată că s-au votat şi amendamentele potrivit cărora statul dă înapoi banii pe care beneficarii i-au returnat deja, în anii anteriori.
Potrivit declaraţiei ministrului Muncii, în afară de scutirea debitelor viitoare, “în ceea ce priveşte mamele, cuantumul restituirilor este de 50 milioane lei, iar în ce privește pensionarii, de peste 350 milioane lei”.
Restituirile se vor face eşalonat, pe cinci ani, începând cu 1 ianuarie 2015.
Ministrul Dragnea – măriri la primari, ministrul Oprea – măriri la Poliție și Apărare
După ce vicepremierul Liviu Dragnea a obţinut cresterea veniturilor primarilor şi viceprimarilor, prin mai multe ordonanţe de guvern, vicepremierul Gabriel Oprea a lansat, începând cu luna iunie, o serie de acte pentru salariaţii din Apărare, Poliţie şi servicii secrete.
Peste 3.500 de angajaţi – personal civil au fost promovaţi în funcţie în MAI, după ce prin ordin de ministru a fost reglementată metodologia de acordare a drepturilor salariale pentru personalul contractual promovat în funcţii.
În luna iunie, Guvernul a aprobat ordonanţa de urgenţă pentru recompensarea cu 75% din solda sau salariul de bază a muncii prestate în zilele libere şi de sărbătoare legală, măsură aplicabilă tuturor angajaţilor instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Prin ordonanţa privind OUG 103 din 2013 privind salarizarea personalului bugetar în anul 2014 se stabilea că toate orele şi zilele suplimentare se compensează, ca în ultimii cinci ani, prin zilele libere echivalente, nu prin bani.
Începând de joia trecută, agenţii de Poliţie cu studii superioare din cadrul MAI care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi domeniu ca în decembrie 2009 vor beneficia, din nou, de un spor de 25% din salariul de bază. Măsura a fost luată prin ordin al ministrului Gabriel Oprea.
Nu sunt uitați nici cântăreţii bisericeşti
Pe 31 iulie a fost votată o ordonanţă de urgenţă prin care se asigura în continuare plata de la bugetele consiliilor judeţene a celor aproape 19.000 de cantori bisericeşti.
Curtea de Conturi a declarat aceste plăţi ilegale, întrucât meseria de cantor a fost introdusă în nomenclator, la categoria personalului clerical, şi nu mai putea fi plătită decât de la bugetul de stat, exact precum în cazul preoţilor.
Ordonanţa din iulie clarifica statutul acestei funcţii, considerate neclericale şi dădea astfel posibilitatea continuării plăţilor de la administraţiile locale.
Cumulul pensiei cu salariul se întoarce, alături de unele pensii speciale: grefieri, personal navigant, diplomație
În Parlament se discută două proiecte ce ar reintroduce cheltuieli suplimentare cu personalul bugetar pe care le eliminase Guvernul Emil Boc.
Unul dintre proiecte, iniţiativă a unui grup de paramentari PSD, se referă la posibilitatea de a cumula pensia de la stat cu salariul de la stat, măsură eliminată în 2009.
Cel de-al doilea proiect doreşte reintroducerea unor pensii speciale, în cazul personalului nagivant şi a grefierilor. Acestea au dispărut la reformarea sistemului public de pensii, atunci când fostul premier Emil Boc a promovat legea prin care pensiile se calculează exclusiv pe baza contribuţiilor la sistem. Singurii exceptaţi sunt magistraţii, ca urmare a unei decizii a CCR.
Deoarece FMI şi CE se opun reintroducerii pensiilor speciale (ce erau calculate ca procent din veniturile pe ultimele luni de activitate), Guvernul Victor Ponta a inventat o indemnizaţie specială pentru pensionarii din categoriile profesionale respective.
Pentru pensionarii din diplomaţie, s-a stabilit ca membrii corpului diplomatic şi consular al României cu vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe şi care, la data de 31 august 2010, erau pensionari, au dreptul la o indemnizaţie diplomatică de până la 3.571 lei. Indemnizaţia se plăteşte începând cu anul 2014.
În cazul militarilor, chestiunea a fost reglementată de Legea 241/2013, care a stabilit revenirea pensiilor, tăiate prin recalculare, la nivelul celor încasate în luna decembrie 2010.
Pentru celelalte categorii – personal navigant şi grefieri, premierul Victor Ponta a anunţat în luna iulie că legea va fi adoptată în septembrie, după vacanţa parlamentară: “Sper să înţeleagă şi să trecem prin Parlament în septembrie. Altfel, dacă revenim la pensiile speciale, cred că deschidem o cutie a Pandorei, pentru că sunt foarte mulţi care vor pensii speciale şi, în al doilea rând, lăsăm şi anumite abuzuri, pentru că în ultimele trei luni se făceau salarii de sute de milioane. Ideea este de a păstra un echilibru între ceea ce dăm înapoi şi între ceea ce se cere.”
În cazul acestora însă, a exlicat ministrul Muncii, Rovana Plumb, este o măsură tranzitorie, până când bugetul va permite revenirea la pensiile speciale: “Am discutat cu reprezentanţii personalului navigant, o parte doresc revenirea la pensiile de serviciu, o parte vor indemnizaţiile pentru recunoaşterea muncii pe care au depus-o. Urmează să ne mai întâlnim cu ei să discutăm. Indemnizaţiile vor fi între 3.000 şi 4.000 de lei net. Am discutat cu Ministerul de Finanţe şi se suportă această indemnizaţie, la care se adaugă, în urma discuţiilor cu Ministerul Justiţiei, indemnizaţiile de recunoaştere a muncii prestate de către personalul auxiliar din zona judecătorească, care au avut pensii de serviciu şi pentru reparare le vom da această indemnizaţie. Această indemnizaţie este pentru o perioadă de tranziţie, până când bugetul ne va permite să trecem pe zona de pensii speciale. Acesta a fost mesajul pe care l-am transmis”, a declarat Rovana Plumb.
„Electorata”
Este una dintre primele măsuri de acest gen şi a fost imediat numită de presă „electorată”, tocmai din cauza puternicului iz electoral.
Pe 26 iunie, Guvernul a aprobat forma finală a restructurării creditelor pentru stimularea consumului – cu aplicare pentru persoanele cu veniuri de cel mult 2.000 de lei pe lună.
Aşa cum se menţiona în nota de fundamentare a documentului, măsura este „fără costuri fiscale imediate”. Ele se vor resimţi la buget abia din 2016, când încasările din impozitul pe venit s-ar putea diminua cu cel mult 975 de milioane de lei.
Pentru anul 2017, suma era estimată la minus 1,017 miliarde de lei.
