Carnagiul de pe șosele: România și accidentele rutiere – o comparație în contextul UE la statistici și măsuri de reducere a mortalității

de Marin Pana | 21.11.2016 .

accident-dn1Zecile de morți de pe șoselele României din ultimele săptămâni – fie că vorbim de accidentele în lanț de pe Autostrada Soarelui sau cele de pe DN2 și DN6 de la sfârșitul săptămânii trecute – readuc în atenție statisticile negre cu care figurăm în clasamentele europene.

România a ocupat anul trecut al doilea loc în UE, împreună cu Letonia, la numărul de victime din accidente rutiere raportat la populația totală, respectiv 9,5 persoane la suta de mii de locuitori.

Potrivit datelor comunicate la finele săptămânii trecute de Euroastat, am figurat, totodată, pe același loc 2 la cea mai mică reducere a mortalității pe ultimii 20 de ani.

Asta strict la prima vedere : deoarece, diferența față de liderul mortalității pe drumuri europene, Bulgaria, este foarte mică (ei au avut 9,8 la 100.000) iar la câți români sunt plecați în străinătate, ne plasăm, de facto, pe primul loc. În plus, cifrele pentru diminuarea pe ultimii 20 de ani pentru Malta (11 față de 14 decese) sunt, practic, irelevante, mai ales că micul stat din Mediterana stă, de fapt, cel mai bine la indicatorul de bază.

Așa încât, dacă ne uităm și la ritmul de reducere a mortalității mai mare cu o treime al bulgarilor, ne putem considera lanterna roșie a îmbunătățirii siguranței rutiere în UE.

Mai clar, un român din zece mii moare anual în accidente rutier, în condițiile în care, dacă am fi urmat modelul spaniol ( nu mai zicem de performanța portugheză), ne-am fi situat acum chiar sub cifrele din Germania, similar spaniolilor.

tabel1

În treacăt fie spus, dat fiind că la nivel european se moare, conform cifrelor oficiale, de 92 de ori mai rar decât pe șosele în accidente de avion și de 27 de ori mai rar la transportul pe calea ferată, poate că ar fi trebuit să acordăm la nivel național o cu totul altă atenție curselor aeriene interne și dezvoltării unei rețele feroviare de mare viteză, poate chiar înaintea marii epopei a construcției de autostrăzi.

De unde am plecat și câteva concluzii

Dacă prelucrăm datele Eurostat pentru a depista efortul făcut în ultimii 20 de ani de fostele state socialiste ajunse membre UE pentru reducerea numărului de victime din accidentele rutiere, calculând care ar fi fost acum rata de mortalitate dacă nu s-ar fi produs nicio îmbunătățire față de acum două decenii, constatăm că am plecat în 1995 tot de pe locul 2, dar în sens pozitiv și nu negativ, cum am ajuns acum, după ce am bătut pasul pe loc relativ la suratele din zonă.

tabel2Este și motivul determinant pentru care am abordat acest subiect, situat aparent în afara problemelor economice cu care se confruntă România. În trecerea de pe locul 2 din frunte pe locul 2 din coadă avem un rezultat sintetic al evoluției domeniilor sociale implicate (educație rutieră, sistem de sănătate, siguranță publică și coordonare administrativă), adică a interesului statului față de proprii cetățeni.

Până să ajungem să beneficiem de creștere economică și de servicii sociale la standarde european, ar trebui să ajungem cu bine la destinație când ne urcăm în autoturismul personal sau în cursele de autobuze.

Domeniu rutier în care, zice Eurostat, stăm aproape cel mai prost și am făcut cele mai mici eforturi să stăm mai bine în ultimele două decenii. Se pot invoca numărul mai mare de mașini, parcul auto învechit, drumurile proaste sau sistemul sanitar deficitar, îndeosebi în provincie. După cum se poate pune întrebarea gravă unde am fi fost acum fără dezvoltarea serviciului SMURD.

Poate ar fi util să ne uităm cu atenție la exemplul Spaniei, sora noastră întru latinitate și caracter, care ne arată că nivelul economic nu este neapărat o precondiție pentru creșterea siguranței rutiere. După un efort între 1995 și 2015 de diminuare cu peste 70% a numărului de victime în accidente ( exact la polul opus față de cele de-abia 33,5% înregistrate de noi), spaniolii au ajuns cu rata de mortalitate chiar sub nivelul din Germania.

Așadar, până la convergența de PIB/locuitor sau putere de cumpărare, poate ar trebui să conștientizăm că indicatorii economici nu constituie un scop în sine, ci trebuie să servească unui scop. Altfel rămân doar pe hârtie. Hârtie care poate fi chiar și un certificat de deces.

Publicat la data de 21.11.2016 .

4 comentarii

  1. babic
    22.11.2016, 8:04 am

    Trebuia sa aratati in statistica si nr.km autostrada / locuitor.
    La noi, ma rog, cm / locuitor.

  2. CALIMAN EUGEN analist dezvoltare economica
    22.11.2016, 9:56 am

    In loc de sosele – incit distanta fata de vehicolul din fata sa fie de 30 – 40 de metri, iar nu sa circulam unul linga altul – parlamentarii vor conditiona obtinerea permisului de conducere mai intai de absolvirea liceului, apoi de obtinerea unui doctorat…

  3. Ștefan A.
    22.11.2016, 5:22 pm

    In toate tarile din vest si imediat dupa 1945 a fost creata infrastructura rutiera , feroviara ca baza a dezvoltarii schimburilor comerciale (fara comert , oricare industrie e moarta sau de subzistenta)
    In Romania , contrar a tot ce a fost experienta istorica europeana , au fost aruncati banii pe pensi acordate cu doar 15 ani de vechime in munca (1990) , bugetul de stat trasformat in o baza de imbogatire personala prin coruptie la absolut toate nivelurile si sectoarele .
    Ca urmare , e clar ca cresterea enorma a parcului auto NU A FOST INSOTITA de cresterea , modernizarea sistemului de trasport national .
    Inevitabil ca numarul de accidente auto sa fie mult mai mare si in crestere . Fara infrastructura creste riscul , cresc polibilitatile de accidente mortale . Suplimentar , ca agravant al situatiei , sistemul medical e ala care e . Accidentati care in alte tari sint salvati , in Romania devin cadavre .
    Trendul accidentelor e ascendent deoarece investim in studii de fezabilitare (inutile), in largirea numarului de beneficiari de pensi speciale si amaritii aia de km de autostrazi pe care ii construim anual (acest an , nici 15 ) se mai si surpa imediat dupa inaugurare . Adica tara absurdului devenit realitate si rutina cotidiana .
    Si totusi , toate partidele prezinta programe de reducere a taxarii si proiecte de investitii cu fonduri suverane nationale . Pare ca matematica elementara a fost evitata de intreaga clasa politica romaneasca . Din trecut si prezent . 🙂

  4. CALIMAN EUGEN analist dezvoltare economica
    23.11.2016, 10:13 am

    Cum nu se iau masuri de diminuare a accidentelor, cind se va cere Bacul pentru permis si peste putina vreme doctorat?Asa ca ce mai conteaza ingramadirea de azi a milioane de masini, pe un sistem rutier din anii 70?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Costurile RĂMASE DE PLATĂ ale împrumutului de stabilizare macroeconomică din 2009. Poate învăţăm ceva din greşelile trecutului

România va trebui să aloce anul acesta 0,71% din PIB pentru achitarea obligaţiilor aferente pachetului de asistență externă contractat în 2009 prin acordul cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cifrele care să ne trezească / Cât de mult contează mărimea: Ce fac Cehia, Polonia, Ungaria cu creșterea lor economică mică

România a bifat la finele primului trimestru din 2017 nu doar cea mai mare creştere economică dintre ţările UE ( 5,7% brut şi 5,6%...Citeste mai departe »

Marin Pana

Marile probleme ale unei creșteri mari. Alles gute? Oh, Nein!

Creşterea economică de 5,7% brut şi 5,6% ajustat sunt cifrele comunicate de INS care au făcut guvernanţii să desfacă mediatic şampania sucesului timpuriu, după...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cu pixul pe cea mai mare modificare de estimare din toate timpurile: Creşterile salariale – de unde nu-i, nici Dumnezeu nu ar trebui să ceară

Prognoza de primăvară 2017 a Comisiei Naţionale de profil, aflată în subordinea Guvernului, a reevaluat de la simplu la dublu creşterea salariului real pentru...Citeste mai departe »

Marin Pana

Un indicator esențial în (mare) suferință: Observații și soluții la procentul angajaților cu muncă temporară

România mai bifează un indicator la care suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, respectiv procentajul angajaţilor care prestează o muncă temporară. Nivelul de...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5573 lei
4.0641 lei
5.2287 lei

OPINII & EDITORIAL

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Lecțiile alegerilor franceze. Eșecul partidelor, nevoia unei noi generații de lideri, cum poate fi învins extremismul, supraviețuirea Uniunii Europene

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 66%-34% este mai mult decât scorul electoral între candidații Emmanuel Macron și Marine Le Pen, este reflectarea în sinteză a unei realități...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Țoapele și viermii: Scandalul de la Podul Constanța și gradul său de multiplicare

E o problemă pe care o ignorăm zilnic: cea de atitudine. În business, în relația cu administrația, în viața de zi cu zi. Până...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id