Carnagiul de pe șosele: România și accidentele rutiere – o comparație în contextul UE la statistici și măsuri de reducere a mortalității

de Marin Pana | 21.11.2016 .

accident-dn1Zecile de morți de pe șoselele României din ultimele săptămâni – fie că vorbim de accidentele în lanț de pe Autostrada Soarelui sau cele de pe DN2 și DN6 de la sfârșitul săptămânii trecute – readuc în atenție statisticile negre cu care figurăm în clasamentele europene.

România a ocupat anul trecut al doilea loc în UE, împreună cu Letonia, la numărul de victime din accidente rutiere raportat la populația totală, respectiv 9,5 persoane la suta de mii de locuitori.

Potrivit datelor comunicate la finele săptămânii trecute de Euroastat, am figurat, totodată, pe același loc 2 la cea mai mică reducere a mortalității pe ultimii 20 de ani.

Asta strict la prima vedere : deoarece, diferența față de liderul mortalității pe drumuri europene, Bulgaria, este foarte mică (ei au avut 9,8 la 100.000) iar la câți români sunt plecați în străinătate, ne plasăm, de facto, pe primul loc. În plus, cifrele pentru diminuarea pe ultimii 20 de ani pentru Malta (11 față de 14 decese) sunt, practic, irelevante, mai ales că micul stat din Mediterana stă, de fapt, cel mai bine la indicatorul de bază.

Așa încât, dacă ne uităm și la ritmul de reducere a mortalității mai mare cu o treime al bulgarilor, ne putem considera lanterna roșie a îmbunătățirii siguranței rutiere în UE.

Mai clar, un român din zece mii moare anual în accidente rutier, în condițiile în care, dacă am fi urmat modelul spaniol ( nu mai zicem de performanța portugheză), ne-am fi situat acum chiar sub cifrele din Germania, similar spaniolilor.

tabel1

În treacăt fie spus, dat fiind că la nivel european se moare, conform cifrelor oficiale, de 92 de ori mai rar decât pe șosele în accidente de avion și de 27 de ori mai rar la transportul pe calea ferată, poate că ar fi trebuit să acordăm la nivel național o cu totul altă atenție curselor aeriene interne și dezvoltării unei rețele feroviare de mare viteză, poate chiar înaintea marii epopei a construcției de autostrăzi.

De unde am plecat și câteva concluzii

Dacă prelucrăm datele Eurostat pentru a depista efortul făcut în ultimii 20 de ani de fostele state socialiste ajunse membre UE pentru reducerea numărului de victime din accidentele rutiere, calculând care ar fi fost acum rata de mortalitate dacă nu s-ar fi produs nicio îmbunătățire față de acum două decenii, constatăm că am plecat în 1995 tot de pe locul 2, dar în sens pozitiv și nu negativ, cum am ajuns acum, după ce am bătut pasul pe loc relativ la suratele din zonă.

tabel2Este și motivul determinant pentru care am abordat acest subiect, situat aparent în afara problemelor economice cu care se confruntă România. În trecerea de pe locul 2 din frunte pe locul 2 din coadă avem un rezultat sintetic al evoluției domeniilor sociale implicate (educație rutieră, sistem de sănătate, siguranță publică și coordonare administrativă), adică a interesului statului față de proprii cetățeni.

Până să ajungem să beneficiem de creștere economică și de servicii sociale la standarde european, ar trebui să ajungem cu bine la destinație când ne urcăm în autoturismul personal sau în cursele de autobuze.

Domeniu rutier în care, zice Eurostat, stăm aproape cel mai prost și am făcut cele mai mici eforturi să stăm mai bine în ultimele două decenii. Se pot invoca numărul mai mare de mașini, parcul auto învechit, drumurile proaste sau sistemul sanitar deficitar, îndeosebi în provincie. După cum se poate pune întrebarea gravă unde am fi fost acum fără dezvoltarea serviciului SMURD.

Poate ar fi util să ne uităm cu atenție la exemplul Spaniei, sora noastră întru latinitate și caracter, care ne arată că nivelul economic nu este neapărat o precondiție pentru creșterea siguranței rutiere. După un efort între 1995 și 2015 de diminuare cu peste 70% a numărului de victime în accidente ( exact la polul opus față de cele de-abia 33,5% înregistrate de noi), spaniolii au ajuns cu rata de mortalitate chiar sub nivelul din Germania.

Așadar, până la convergența de PIB/locuitor sau putere de cumpărare, poate ar trebui să conștientizăm că indicatorii economici nu constituie un scop în sine, ci trebuie să servească unui scop. Altfel rămân doar pe hârtie. Hârtie care poate fi chiar și un certificat de deces.

Publicat la data de 21.11.2016 .

4 comentarii

  1. babic
    22.11.2016, 8:04 am

    Trebuia sa aratati in statistica si nr.km autostrada / locuitor.
    La noi, ma rog, cm / locuitor.

  2. CALIMAN EUGEN analist dezvoltare economica
    22.11.2016, 9:56 am

    In loc de sosele – incit distanta fata de vehicolul din fata sa fie de 30 – 40 de metri, iar nu sa circulam unul linga altul – parlamentarii vor conditiona obtinerea permisului de conducere mai intai de absolvirea liceului, apoi de obtinerea unui doctorat…

  3. Ștefan A.
    22.11.2016, 5:22 pm

    In toate tarile din vest si imediat dupa 1945 a fost creata infrastructura rutiera , feroviara ca baza a dezvoltarii schimburilor comerciale (fara comert , oricare industrie e moarta sau de subzistenta)
    In Romania , contrar a tot ce a fost experienta istorica europeana , au fost aruncati banii pe pensi acordate cu doar 15 ani de vechime in munca (1990) , bugetul de stat trasformat in o baza de imbogatire personala prin coruptie la absolut toate nivelurile si sectoarele .
    Ca urmare , e clar ca cresterea enorma a parcului auto NU A FOST INSOTITA de cresterea , modernizarea sistemului de trasport national .
    Inevitabil ca numarul de accidente auto sa fie mult mai mare si in crestere . Fara infrastructura creste riscul , cresc polibilitatile de accidente mortale . Suplimentar , ca agravant al situatiei , sistemul medical e ala care e . Accidentati care in alte tari sint salvati , in Romania devin cadavre .
    Trendul accidentelor e ascendent deoarece investim in studii de fezabilitare (inutile), in largirea numarului de beneficiari de pensi speciale si amaritii aia de km de autostrazi pe care ii construim anual (acest an , nici 15 ) se mai si surpa imediat dupa inaugurare . Adica tara absurdului devenit realitate si rutina cotidiana .
    Si totusi , toate partidele prezinta programe de reducere a taxarii si proiecte de investitii cu fonduri suverane nationale . Pare ca matematica elementara a fost evitata de intreaga clasa politica romaneasca . Din trecut si prezent . 🙂

  4. CALIMAN EUGEN analist dezvoltare economica
    23.11.2016, 10:13 am

    Cum nu se iau masuri de diminuare a accidentelor, cind se va cere Bacul pentru permis si peste putina vreme doctorat?Asa ca ce mai conteaza ingramadirea de azi a milioane de masini, pe un sistem rutier din anii 70?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Atenție la datoria publică, atenție la dobânzi! Nelămuririle anului 2019

Datele publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor referitor la sumele care ar trebui achitate în contul datoriei publice prezintă câteva aspecte ce ar trebui lămurite....Citeste mai departe »

Marin Pana

Semestrul European: un rezumat privind România anului 2017. Datele Bruxelles-ului nu ”bat” deloc cu cele ale Bucureștiului

Comisia Europeană ( CE) arată în raportul de ţară 2017 referitor la România că, inversând tendinţa de consolidare, politica fiscală a devenit prociclică în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Lumea mirifică a salariilor și pensiilor din următorii 4 ani: ”we have a problem!”

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a confirmat săptămâna trecută într-o emisiune TV aplicarea creșterilor de pensii și salarii pe următorii patru ani, exact aşa...Citeste mai departe »

Marin Pana

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

Marin Pana

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5160 lei
4.2610 lei
5.2992 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Penalul Constituțional. Monstrul executiv și libertatea de-a ”fura cu legea”

Cristian Grosu

E împotriva oricărei reguli de gestiune a unui text jurnalistic – să lași la final ”știrea” în sine – dar sper că demonstrația de...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română