Carnagiul de pe șosele: România și accidentele rutiere – o comparație în contextul UE la statistici și măsuri de reducere a mortalității

de Marin Pana | 21.11.2016 .

accident-dn1Zecile de morți de pe șoselele României din ultimele săptămâni – fie că vorbim de accidentele în lanț de pe Autostrada Soarelui sau cele de pe DN2 și DN6 de la sfârșitul săptămânii trecute – readuc în atenție statisticile negre cu care figurăm în clasamentele europene.

România a ocupat anul trecut al doilea loc în UE, împreună cu Letonia, la numărul de victime din accidente rutiere raportat la populația totală, respectiv 9,5 persoane la suta de mii de locuitori.

Potrivit datelor comunicate la finele săptămânii trecute de Euroastat, am figurat, totodată, pe același loc 2 la cea mai mică reducere a mortalității pe ultimii 20 de ani.

Asta strict la prima vedere : deoarece, diferența față de liderul mortalității pe drumuri europene, Bulgaria, este foarte mică (ei au avut 9,8 la 100.000) iar la câți români sunt plecați în străinătate, ne plasăm, de facto, pe primul loc. În plus, cifrele pentru diminuarea pe ultimii 20 de ani pentru Malta (11 față de 14 decese) sunt, practic, irelevante, mai ales că micul stat din Mediterana stă, de fapt, cel mai bine la indicatorul de bază.

Așa încât, dacă ne uităm și la ritmul de reducere a mortalității mai mare cu o treime al bulgarilor, ne putem considera lanterna roșie a îmbunătățirii siguranței rutiere în UE.

Mai clar, un român din zece mii moare anual în accidente rutier, în condițiile în care, dacă am fi urmat modelul spaniol ( nu mai zicem de performanța portugheză), ne-am fi situat acum chiar sub cifrele din Germania, similar spaniolilor.

tabel1

În treacăt fie spus, dat fiind că la nivel european se moare, conform cifrelor oficiale, de 92 de ori mai rar decât pe șosele în accidente de avion și de 27 de ori mai rar la transportul pe calea ferată, poate că ar fi trebuit să acordăm la nivel național o cu totul altă atenție curselor aeriene interne și dezvoltării unei rețele feroviare de mare viteză, poate chiar înaintea marii epopei a construcției de autostrăzi.

De unde am plecat și câteva concluzii

Dacă prelucrăm datele Eurostat pentru a depista efortul făcut în ultimii 20 de ani de fostele state socialiste ajunse membre UE pentru reducerea numărului de victime din accidentele rutiere, calculând care ar fi fost acum rata de mortalitate dacă nu s-ar fi produs nicio îmbunătățire față de acum două decenii, constatăm că am plecat în 1995 tot de pe locul 2, dar în sens pozitiv și nu negativ, cum am ajuns acum, după ce am bătut pasul pe loc relativ la suratele din zonă.

tabel2Este și motivul determinant pentru care am abordat acest subiect, situat aparent în afara problemelor economice cu care se confruntă România. În trecerea de pe locul 2 din frunte pe locul 2 din coadă avem un rezultat sintetic al evoluției domeniilor sociale implicate (educație rutieră, sistem de sănătate, siguranță publică și coordonare administrativă), adică a interesului statului față de proprii cetățeni.

Până să ajungem să beneficiem de creștere economică și de servicii sociale la standarde european, ar trebui să ajungem cu bine la destinație când ne urcăm în autoturismul personal sau în cursele de autobuze.

Domeniu rutier în care, zice Eurostat, stăm aproape cel mai prost și am făcut cele mai mici eforturi să stăm mai bine în ultimele două decenii. Se pot invoca numărul mai mare de mașini, parcul auto învechit, drumurile proaste sau sistemul sanitar deficitar, îndeosebi în provincie. După cum se poate pune întrebarea gravă unde am fi fost acum fără dezvoltarea serviciului SMURD.

Poate ar fi util să ne uităm cu atenție la exemplul Spaniei, sora noastră întru latinitate și caracter, care ne arată că nivelul economic nu este neapărat o precondiție pentru creșterea siguranței rutiere. După un efort între 1995 și 2015 de diminuare cu peste 70% a numărului de victime în accidente ( exact la polul opus față de cele de-abia 33,5% înregistrate de noi), spaniolii au ajuns cu rata de mortalitate chiar sub nivelul din Germania.

Așadar, până la convergența de PIB/locuitor sau putere de cumpărare, poate ar trebui să conștientizăm că indicatorii economici nu constituie un scop în sine, ci trebuie să servească unui scop. Altfel rămân doar pe hârtie. Hârtie care poate fi chiar și un certificat de deces.

Publicat la data de 21.11.2016 .

4 comentarii

  1. babic
    22.11.2016, 8:04 am

    Trebuia sa aratati in statistica si nr.km autostrada / locuitor.
    La noi, ma rog, cm / locuitor.

  2. CALIMAN EUGEN analist dezvoltare economica
    22.11.2016, 9:56 am

    In loc de sosele – incit distanta fata de vehicolul din fata sa fie de 30 – 40 de metri, iar nu sa circulam unul linga altul – parlamentarii vor conditiona obtinerea permisului de conducere mai intai de absolvirea liceului, apoi de obtinerea unui doctorat…

  3. Ștefan A.
    22.11.2016, 5:22 pm

    In toate tarile din vest si imediat dupa 1945 a fost creata infrastructura rutiera , feroviara ca baza a dezvoltarii schimburilor comerciale (fara comert , oricare industrie e moarta sau de subzistenta)
    In Romania , contrar a tot ce a fost experienta istorica europeana , au fost aruncati banii pe pensi acordate cu doar 15 ani de vechime in munca (1990) , bugetul de stat trasformat in o baza de imbogatire personala prin coruptie la absolut toate nivelurile si sectoarele .
    Ca urmare , e clar ca cresterea enorma a parcului auto NU A FOST INSOTITA de cresterea , modernizarea sistemului de trasport national .
    Inevitabil ca numarul de accidente auto sa fie mult mai mare si in crestere . Fara infrastructura creste riscul , cresc polibilitatile de accidente mortale . Suplimentar , ca agravant al situatiei , sistemul medical e ala care e . Accidentati care in alte tari sint salvati , in Romania devin cadavre .
    Trendul accidentelor e ascendent deoarece investim in studii de fezabilitare (inutile), in largirea numarului de beneficiari de pensi speciale si amaritii aia de km de autostrazi pe care ii construim anual (acest an , nici 15 ) se mai si surpa imediat dupa inaugurare . Adica tara absurdului devenit realitate si rutina cotidiana .
    Si totusi , toate partidele prezinta programe de reducere a taxarii si proiecte de investitii cu fonduri suverane nationale . Pare ca matematica elementara a fost evitata de intreaga clasa politica romaneasca . Din trecut si prezent . 🙂

  4. CALIMAN EUGEN analist dezvoltare economica
    23.11.2016, 10:13 am

    Cum nu se iau masuri de diminuare a accidentelor, cind se va cere Bacul pentru permis si peste putina vreme doctorat?Asa ca ce mai conteaza ingramadirea de azi a milioane de masini, pe un sistem rutier din anii 70?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română