Utilizarea cardului de sănătate a devenit obligatorie de la 1 mai, dată de la care, previzibil, au ieșit la iveală și neajunsurile sistemului:
haos în multe cabinete, programul medicilor și pacienților dat peste cap, dificultăți în a accesa sistemul și timpul de așteptare care consumă uneori mai mult de jumătate din timpul standard de consultație.
Dr. Marius Filip, coordonator al proiectului Dosarul Electronic de Sănătate și expert onorific al Casei Naționale a explicat pentru cursdeguvernare.ro problemele de funcționare ale Sistemului Informatic Unic Integrat pentru Sănătate.
Sistem de a cărui realizare s-a vorbit pentru prima dată în urmă cu 17 ani iar la care lucrul efectiv a început în urmă cu 7 ani. Sistem pentru a cărui creație și implementare guvernele României au plătit 184 milioane de euro.
Cum funcționa sistemul astăzi
cursdeguvernare.ro a stat de vorbă, luni, cu reprezentanții rețelei private de sănătate ”Regina Maria” pentru a afla cum funcționează noul sistem.
Merge foarte prost, mai mult nu merge. Activarea unui card durează 5-10 minute, semnarea și validarea unui serviciu durează alte 5-10 minute, timp în care cardul stă în cititor. Până la ora 12.00, cam 75% din serviciile CAS în Regina Maria nu au putut fi validate. Mesajul care apare invariabil este: Unitate de Management Indisponibilă. Care va să zică, e o problemă la serverul CNAS.
declară surse din sistemul privat de sănătate.
De menționat că norma standard de timp pentru o consultație este între 20 și 30 de minute – timp din care, luni, activarea cardului a consumat mai mult de jumătate.
Explicațiile expertului CNAS
Dr. Marius Filip recunoaște că sistemul funcționează cu sincope însă, făcând apel la experiența personală în domeniu, spune că ”lucrurile trebuie lăsate să se așeze pentru că, garantat, în cel mult 2 luni lucrurile vor funcționa ireproșabil”.
Rugat să detalieze pe marginea celor reclamate din interiorul sistemului, oficialul CNAS a ținut să enunțe un principiu: ”Dacă merge un card asta înseamnă că sistemul funcționează!”
Ce împiedică totuși acest sistem funcțional? Potrivit dr. Marius Filip, ”este foarte probabil să existe probleme din următoarele cauze:
- Probleme de comunicare între softuri
- Serverul central care se blochează în anumite momente
- Legăturile slabe la Internet ale prestatorilor de servicii
- Un număr de carduri defecte
- Insuficienta instruire a personalului care folosește sistemul”
Pe lângă acestea, o altă problemă de sistem– nu toate cardurile de sănătate au ajuns la pacienți. Asupra numărului de carduri rămase de distribuit planează controversa: oficialii CNAS avansează procentul de 3% carduri nedistribuite în vreme ce asociația medicilor de familie avansează procentul de 10%.
O singură statistică necontestată la vremea respectivă: în ianuarie 2015 guvernul a luat decizia să amâne data utilizării obligatorii a cardului de sănătate și din cauză că 1,5 milioane de asemenea documente (dintr-un total de 13,2 milioane) erau nedistribuite.
Comunicarea între softuri : o noutate
Dr. Marius Filip a explicat pentru cursdeguvernare.ro:
”Politic, puteam să procedăm ca în Estonia, unde statul a obligat pe toată lumea să folosească un număr limitat de softuri, realizate în cadrul proiectului.
Noi am vrut să dăm o șansă pieței IT și am procedat în felul următor: Compania care a realizat softurile a avut ca sarcină să elaboreze și un caiet cu specificații tehnice. Am anunțat pe toată lumea că punem la dispoziție softurile noastre, gratuit, dar cine a vrut alceva a fost liber să aleagă.
Noi am dat tuturor celor interesați să achiziționeze softuri din piață specificații tehnice foarte clare. Cel mai elocvent exemplu sunt farmaciile, care în majoritate nu utilizează softurile noastre gratuite pentru că aveau nevoie de ceva mult mai complex, care să regleze automat și gestiunea farmaciei.
La medicii de familie, la fel. Știu că doar 40% dintre aceștia utilizează softul gratuit.
Problema este că piața nu a reacționat cum ne-am fi așteptat, avem și astăzi furnizori privați de soft care nu au respectat specificațiile tehnice. Problema e acolo, nu la noi”
Motive și responsabili
Privim, pe rând, restul problemelor identificate de dr. Marius Filip :
Legăturile Internet.
În condițiile în care România este unanim apreciată la nivel european pentru calitatea și viteza traficului Internet este surprinzător ca acesta să fie printre motivele enumerate în lista piedicilor care se ridică în calea bunei funcționări a SIUI. În realitate, e vorba de tipul de contract încheiat de beneficiar cu furnizorul de Internet, contractele variind ca preț, respectiv calitate a serviciului.
Serverul central.
Livrarea sistemului hardware cade în sarcina HP (câștigătorul licitației a fost Compaq, care a transferat ulterior contractul către HP Romania SRL). Solicitările mai vechi sau mai noi adresate de cursdeguvernare.ro acestei companii, pentru o discuție pe marginea contractului cu CNAS au rămas fără răspuns. De menționat că în portfoliul HP Romania regăsim, printre altele, și furnizarea de licențe Microsoft către diverse instituții și ministere.
Carduri defecte.
Detalii legate de furnizorul de carduri nu sunt disponibile, oficialii CNAS evitând să numească compania care a câștigat licitația. Singurul detaliu l-am obținut de la dr. Marius Filip, care a asigurat că este vorba despre ”una dintre cele mai mari trei companii de profil de nivel internațional”. Erori se întâmplă, vom înlocui cardurile defecte pe măsură ce le identificăm.
Insuficienta instruire a personalului.
Modul în care s-a efectuat instructajul de utilizare al sistemului a făcut obiectul unui capitol dintr-o anchetă mai largă a Corpului de control al guvernului (începută în 2012) pe marginea contractului SIUI. În esență, la acest contract s-a mers pe rețeta subcontractării succesive, așa cum se întâmplă, de exemplu, la lucrările de infrastructură rutieră. În acest contract, câștigătorul licitației a încasat 804 euro (fără TVA) /persoană/zi pentru servicii de instruire în utilizarea programului informatic, servicii subcontractate ulterior pentru 70 euro/persoană/zi.
Miza scandalului mediatic
Dincolo de disfuncționalitățile pe care le invocă toată lumea, un lucru e cert : sistemul medical a pierdut numai în ultimii 2 ani circa un miliard de euro prin fraudele pe care le-ar fi împiedicat folosirea cardului. Fiecare lună de amânare înseamnă zeci de milioane fraudați. Astfel încât nu pare de mirare lungul șir de amânări, vreme de 12 ani. Și nici insistența cu care mass-media aduc la proporții catastrofice orice problemă punctuală semnalată de furnizorii de servicii medicale.
De cealaltă parte ”a baricadei”, recitind cele 103 pagini ale raportului Corpului de control al guvernului, care a identificat o lungă serie de nereguli și ilegalități ale contractului SIUI, este de înțeles dorința celor care au avut legătură cu acest proiect să dovedească faptul că banii au fost bine investiți.
De neînțeles este însă lipsa de reacție a DNA.
O precizare
Surse din cadrul CNAS au declarat pentru cursdeguvernare.ro că, în următoarele 3 luni, până în iulie 2015 inclusiv, va funcționa o ”derogare de la lege”, în sensul că, în situații excepționale pacienții și prestatorii de servicii medicale pot apela la serviciile clasice.
”Am transmis informal acest mesaj în sistem pentru că suntem conștienți de erori și de faptul că există cazuri sociale care nu pot fi ignorate. Nu am transmis oficial acest mesaj pentru că asta ar fi echivalat cu o nouă amânare caci toată lumea ar fi considerat că mai are la dispoziție trei luni. Nu putem accepta, formal, o nouă amânare”, au declarat sursele citate.
