Din cele 44.575 grupuri de întreprinderi existente în economia națională și identificate pentru anul 2013 de statistica oficială, doar 12% erau rezidente sau controlate din interior, în timp de 88% erau grupuri de întreprinderi multinaționale controlate din străinătate. ”Scorul” de 5.308 la 39.267 în favoarea capitalului străin ne dă măsura în care economia națională mai este și ”românească”.
Pe lângă ponderea relativ mică la nivel numeric în cadrul activității economice, se poate observa că marea majoritate a grupurilor rezidente de întreprinderi ( circa 90%) sunt constituite din numai două sau trei întreprinderi. Pentru a avea și dimensiunea la nivel internațional a dezvoltării capitalului românesc, trebuie scos în evidență faptul că doar 60 de întreprinderi multinaționale sunt controlate din interior.
Grupurile de întreprinderi din România sunt concentrate în comerț și sectorul auto-moto (unde reprezintă 31% din numărul de întreprinderi), construcții (13%) și industria prelucrătoare (11%).
Foarte interesant, singurul segment pe care ponderea întreprinderilor rezidente este mai mare decât media națională (nu cu mult, dar semnificativ) este industria prelucrătoare (12%), în timp ce în comerț ponderea scade la 21% iar în construcții la 11%.
Germania, Olanda și Austria formează podiumul topului subgrupurilor de întreprinderi multinaționale care operează în România.
Dacă li se adaugă și țara de pe locul patru, Franța, se realizează majoritatea absolută la nivelul economiei românești. De remarcat, în context, faptul că partenera noastră situată pe locul doi în comerțul exterior, Italia, apare doar pe locul cinci la nivelul grupărilor de întreprinderi.
În mod evident, Cipru și Luxemburg nu reprezintă, în cea mai mare parte, decât țări care funcționează pe post de placă turnantă pentru capitaluri poziționate în alte țări occidentale mai mari (este, în parte și situația pentru Olanda și Austria) și aflate în căutare de fiscalitate mai ”prietenoasă”. Ceea ce explică și de ce SUA, cea mai mare economie a lumii, apare doar pe locul 9 iar Marea Britanie doar pe locul 10.
Industria prelucrătoare și comerțul constituie corpul comun al sectoarelor unde s-au canalizat capitalurile din Germania, Olanda și Austria. Acestea se particularizează, destul de sugestiv, după cea de a treia zonă de interes manifestat față de economia românească.
Pe de o parte, contribuția acestor clustere de întreprinderi controlate din străinătate la dezvoltarea economică și la creșterea nivelului de trai este esențială. Pe de altă parte se poate pune problema cui îi folosește, unde ajung în final rezultatele activității economice și cine decide direcțiile de dezvoltare ale economiei românești. Toate acestea cu implicațiile aferente în domeniul social, prin intermediul nivelului de retribuire a muncii prestate în aceste întreprinderi și al taxelor colectate la bugetul național de pe urma activității derulate.
Un răspuns
1.Nimic de mai bun augur pentru stiinta economica romaneasca – decit intelegerea de catre partea cea mai activa si implicata in economia reala a intelighentiei – ca accelerarea dezvoltarii economice europeane, incepe si trece obligatoriu, prin dezvoltarea economica nationala.
Ungaria a inteles de ani buni acest lucru, dar in lipsa studierii si cunoasterii mecanismelor si tehnicilor dezvoltarii (epocii globalizarii pietelor nationale), nu poate crea un „proiect national” pro-activ de reconstructie economica si industriala.In lipsa unui instrumentar „pro-activ” de dezvoltare economica, ea intelege sa forteze lucrurile prin masuri de forta, de tip etatist. Autoritarismul sau economic binecunoscut, indeparteaza treptat investititorii straini si introduce efecte perverse sau negative in procesul dezvoltarii, care trebuie purtat numai cu instrumente organice de imbunatatire a competitivitatii economice nationale si a celor de accelerare a dezvoltarii industriale, catre zona high-tech.
Aceasta nevoie devine absolut evidenta, cita vreme Ungaria are un indice general de competitivitate/functionalitate economica de numai 51, fata de cei sub 30 ai tarilor Vestice, ori 1 si 2, in Hong-Kong si Singapore…
De indicele de competitivitate economica 74 al Romaniei ce sa mai vorbim – fiindca vorbesc de la sine periplurile Guvernamentale inutile, care imbie investitorii straini la afaceri.Acestea ramin mereu lipsite de finalitate, mai ales dupa dupa Criza – in lipsa unui proiect economic national care sa duca lucrurile intr-o directie pozitiva…