Majoritatea economiilor din Europa Centrală şi de Est (ECE) au depăşit estimările de creştere în trimestrul doi din 2017, ca urmare a consumului „robust ”, dar și a recuperărilor din construcții.
Este de așteptat ca ritmurile de creștere să-și atingă maximele în trimestrul următor, urmând apoi să-și piardă din viteză în acest an și în 2018, potrivit unui raport Capital Economics, emis miercuri.
„Perioada de aur a creşterii economice solide din Europa Centrală şi de Est (ECE) va ajunge curând la final. Nivelul de vârf va fi atins probabil în trimestrul trei din 2017 deoarece ratele ridicate ale dobânzilor şi ale inflaţiei – cuplate cu măsuri de înăsprire a politicii fiscale – încep să afecteze cererea pe plan intern”, spune economistul Liam Carson, de la capital Economics.
Creşterea din Polonia, Cehia, România, Ungaria şi Bulgaria a depăşit estimările economiştilor în perioada aprilie – iunie 2017, arată datele preliminare publicate miercuri de Eurostat.
România a fost lidera Uniunii Europene și în trimestrul 2, cu un avans anual al PIB-ului de 5,7% (pe serie ajustată), față de aceeași perioadă a anului trecut, fiind urmată de Letonia (4,8%), Cehia (4,5%), Polonia (4,4%), Ungaria şi Bulgaria (3,6%), în timp ce zona euro a înregistrat o expansiune de 2,2%, potrivit Eurostat.
Creșterea din trimestrul al doilea a fost 5,9%, pe seria brută, faţă de aceeaşi perioadă din anul 2016, fiind preluată de Bloomberg în graficul de mai sus.
Faţă de trimestul 1 / 2017, România a consemnat a doua mare creştere economică din UE, de 1,6%, fiind devansată de Suedia (1,7%) şi urmată de economia Olandei (1,5%).
Zona euro şi UE au înregistrat ambele o creştere economică de 0,6% în trimestrul al doilea faţă de primul trimetru. În termeni anuali, PIB-ul zonei euro a urcat cu 2,2%, iar cel al UE cu 2,3%.
Economiile în curs de dezvoltare, de la Marea Baltică la Marea Neagră, s-au bucurat de un boom în primul semestru din acest an în urma reluării finanţărilor UE, a majorării exporturilor şi a cheltuielilor de consum, în urma creşterii salariilor şi a măsurilor de stimulare adoptate de autorităţi.
Deşi standardele de viaţă în regiune vor continua să urce spre nivelul din vest, lipsa acută de forţă de muncă şi fabricile care lucrează aproape de capacitatea maximă vor face ca ritmul rapid de creştere să nu dureze, notează Bloomberg.
România rămâne statul cu cel mai rapid ritm de creştere din grup, deoarece reducerile de taxe şi majorarea salariilor în sectorul bugetar au propulsat ţara în ultimii ani în poziţia de lider al UE la expansiunea economică.
Pe de altă parte, spre deosebire de Polonia, unde „autorităţile monetare sunt într-o poziţie foarte confortabilă” pentru că economia „nu arată semne de supraîncălzire în acest moment”, România a înregistrat cel mai ridicat nivel al inflației din 2014 încoace și Banca Naţională a României (BNR) ar putea înăspri politica monetară, potrivit analiștilor citați de Bloomberg.
