Când se poate întoarce creșterea PIB în salarii: de la consolidarea fiscală la polarizarea veniturilor. Câteva comparații

de Marin Pana | 20.5.2014 .

Pe parcursul ultimilor patru ani, România a realizat cea mai drastică consolidare fiscală structurală dintre toate țările membre UE, cu excepția Greciei.

Baza de date AMECO a Eurostat a estimat această consolidare la valoarea de 7,4 puncte procentuale din PIB, cu circa trei procente mai mult decât Polonia sau Cehia, triplu față de Bulgaria și dublu în raport cu marile puteri economice ale continentului :

În urma acordurilor împrumuturilor aferente acordurilor încheiate cu FMI-UE-BM, datoria publică a crescut cu circa 25% din PIB, de la 13% din PIB în 2008 la 38% din PIB în 2013, nivel la care se speră plafonarea sub pragul de 40%.

România ocupă locul patru în UE, la egalitate cu Letonia, în clasamentul celor mai reduse datorii publice, fiind mult sub pragul de 60% impus prin criteriile Maastricht.

(Citiți și: ”Când statul ”iese din criză” înaintea economiei: Bugetul de stat și punctul său nevralgic. Lecțiile anului 2013”)

Stabilizarea financiară și reluarea creșterii economice au fost realizate prin activitatea forței de muncă, cea care a suportat și ”strângerea curelei” în perioada de criză. Cei mai afectați salariați au fost bugetarii, ale căror venituri au fost reduse cu 25% la mijlocul lui 2010 și, în plus, s-au văzut nevoiți să achite un TVA majorat cu cinci procente ( de la 19% la 24%).

De la ”strângerea curelei” la întoarcerea creșterii PIB în salarii

Indirect, însă, au avut de suferit și salariații din mediul privat, deoarece pe piața muncii statul a jucat și joacă un rol de market-maker. În aceste condiții, readucerea salariilor la nivelul din 2010 ar fi trebuit să asigure reintrarea ponderii în PIB a veniturilor salariaților pe un trend crescător și revenirea ei la nivluri apropiate de perioada de dinainte de criză.

Contrar acestei aserțiuni, datele din AMECO arată că partea din rezultatul economic care revine salariaților (compensation of employees, households and NPISH* în original la Eurostat), a scăzut continuu și va continua să scadă până în 2015.

La anul, în pofida unui anumit spor în valoare absolută, ea va coborî chiar sub pragul de 35%, mult sub nivelul din anul 2004 pentru care baza de date oferă valori comparabile în euro.

*NPISH – non-profit institutions serving households

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Din acest trend se pot trage câteva concluzii :

1. În perioada 2005 – 2009, partea ce revine salariaților în PIB a fluctuat destul de strâns în jurul valorii de 40%, valoare sustenabilă și de natură să asigure o cerere internă suficient de intensă pentru a susține creșterea economică robustă.

2. Excesul din 2008 a trebuit absorbit dar schimbarea în politica veniturilor a fost excesivă, spre valori în perioada 2010 – 2012 situate sub cea minimă, cu care am intrat pe ultima sută de metri înainte de integrarea în UE (37,2% din PIB în 2004, în ultimul an de aplicare a impozitării progresive cu cota marginală de 40%).

3. În loc să susținem creșterea economică prin acordarea prioritară a beneficiilor tocmai către cei care o realizează, în perioada 2013-2015 se conturează o prelungire a trendului descrescător a părții care revine salariaților din rezultatul economic. Pur și simplu, creșterea remunerării lor (blocate la bugetari pentru 2014) nu ține pasul cu sporul PIB, deși deficitul de cerere internă ar fi reclamat o abordare inversă.

4. Sub necesitatea de a oferi profitabilitate sporită capitalului pentru a atrage investiții străine și protecție socială manifestă din considerente electorale, cei aflați în activitate au fost prinși la mijloc de o polarizare exagerată la capetele distribuției de venituri.

De aici, o structură nu tocmai sănătoasă a structurii de cerere. În loc de produse de masă cu raport optim calitate/preț bazate pe o piața internă solvabilă, întreprinderile românești sunt stimulate să vină cu produse pentru export, bazate pe costul mai redus al forței de muncă și produse de calitate slabă pentru categorii cu venituri reduse, asigurate în bună parte din impozitele excesive percepute de stat.

(Citiți și: ”Prognoza: PIB-ul își revine cu 2 ani mai repede decât consumul gospodăriilor. Modificarea prognozei pe salarii”)

5. Această abordare ”de stânga – dreapta”, utilă unora pe termen scurt, riscă să afecteze coeziunea socială pe termen mediu și lung și alungă forța de muncă performantă. Singura capabilă să ne ducă la valori ale nivelului de trai comparabile cu media UE prin volum centrat la mijlocul masei de salariați, nu ca medie abstractă între un număr redus de patroni prosperi și unul însemnat de asistați săraci. Mulți dintre ei chiar salariați.

Publicat la data de 20.5.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

Marin Pana

Reintroducerea supraaccizei la carburanţi: riscurile mari versus rezultatele bugetare incerte

La începutul anului în curs, a fost eliminate supraacciza de 7 eurocenţi pe litru inclusă în acciza totală. Simultan, nivelul TVA a scăzut cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum s-au distribuit creșterile salariale în economia națională. Puterea de cumpărare – 1.017 euro pe lună

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna iunie 2017 a fost de 3.313 de lei cu 0,8% mai mic faţă de luna...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română