Când se poate întoarce creșterea PIB în salarii: de la consolidarea fiscală la polarizarea veniturilor. Câteva comparații

De Marin Pana | 20.5.2014 .

Pe parcursul ultimilor patru ani, România a realizat cea mai drastică consolidare fiscală structurală dintre toate țările membre UE, cu excepția Greciei.

Baza de date AMECO a Eurostat a estimat această consolidare la valoarea de 7,4 puncte procentuale din PIB, cu circa trei procente mai mult decât Polonia sau Cehia, triplu față de Bulgaria și dublu în raport cu marile puteri economice ale continentului :

În urma acordurilor împrumuturilor aferente acordurilor încheiate cu FMI-UE-BM, datoria publică a crescut cu circa 25% din PIB, de la 13% din PIB în 2008 la 38% din PIB în 2013, nivel la care se speră plafonarea sub pragul de 40%.

România ocupă locul patru în UE, la egalitate cu Letonia, în clasamentul celor mai reduse datorii publice, fiind mult sub pragul de 60% impus prin criteriile Maastricht.

(Citiți și: ”Când statul ”iese din criză” înaintea economiei: Bugetul de stat și punctul său nevralgic. Lecțiile anului 2013”)

Stabilizarea financiară și reluarea creșterii economice au fost realizate prin activitatea forței de muncă, cea care a suportat și ”strângerea curelei” în perioada de criză. Cei mai afectați salariați au fost bugetarii, ale căror venituri au fost reduse cu 25% la mijlocul lui 2010 și, în plus, s-au văzut nevoiți să achite un TVA majorat cu cinci procente ( de la 19% la 24%).

De la ”strângerea curelei” la întoarcerea creșterii PIB în salarii

Indirect, însă, au avut de suferit și salariații din mediul privat, deoarece pe piața muncii statul a jucat și joacă un rol de market-maker. În aceste condiții, readucerea salariilor la nivelul din 2010 ar fi trebuit să asigure reintrarea ponderii în PIB a veniturilor salariaților pe un trend crescător și revenirea ei la nivluri apropiate de perioada de dinainte de criză.

Contrar acestei aserțiuni, datele din AMECO arată că partea din rezultatul economic care revine salariaților (compensation of employees, households and NPISH* în original la Eurostat), a scăzut continuu și va continua să scadă până în 2015.

La anul, în pofida unui anumit spor în valoare absolută, ea va coborî chiar sub pragul de 35%, mult sub nivelul din anul 2004 pentru care baza de date oferă valori comparabile în euro.

*NPISH – non-profit institutions serving households

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Din acest trend se pot trage câteva concluzii :

1. În perioada 2005 – 2009, partea ce revine salariaților în PIB a fluctuat destul de strâns în jurul valorii de 40%, valoare sustenabilă și de natură să asigure o cerere internă suficient de intensă pentru a susține creșterea economică robustă.

2. Excesul din 2008 a trebuit absorbit dar schimbarea în politica veniturilor a fost excesivă, spre valori în perioada 2010 – 2012 situate sub cea minimă, cu care am intrat pe ultima sută de metri înainte de integrarea în UE (37,2% din PIB în 2004, în ultimul an de aplicare a impozitării progresive cu cota marginală de 40%).

3. În loc să susținem creșterea economică prin acordarea prioritară a beneficiilor tocmai către cei care o realizează, în perioada 2013-2015 se conturează o prelungire a trendului descrescător a părții care revine salariaților din rezultatul economic. Pur și simplu, creșterea remunerării lor (blocate la bugetari pentru 2014) nu ține pasul cu sporul PIB, deși deficitul de cerere internă ar fi reclamat o abordare inversă.

4. Sub necesitatea de a oferi profitabilitate sporită capitalului pentru a atrage investiții străine și protecție socială manifestă din considerente electorale, cei aflați în activitate au fost prinși la mijloc de o polarizare exagerată la capetele distribuției de venituri.

De aici, o structură nu tocmai sănătoasă a structurii de cerere. În loc de produse de masă cu raport optim calitate/preț bazate pe o piața internă solvabilă, întreprinderile românești sunt stimulate să vină cu produse pentru export, bazate pe costul mai redus al forței de muncă și produse de calitate slabă pentru categorii cu venituri reduse, asigurate în bună parte din impozitele excesive percepute de stat.

(Citiți și: ”Prognoza: PIB-ul își revine cu 2 ani mai repede decât consumul gospodăriilor. Modificarea prognozei pe salarii”)

5. Această abordare ”de stânga – dreapta”, utilă unora pe termen scurt, riscă să afecteze coeziunea socială pe termen mediu și lung și alungă forța de muncă performantă. Singura capabilă să ne ducă la valori ale nivelului de trai comparabile cu media UE prin volum centrat la mijlocul masei de salariați, nu ca medie abstractă între un număr redus de patroni prosperi și unul însemnat de asistați săraci. Mulți dintre ei chiar salariați.

Publicat la data de 20.5.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – cel mai prețios atu prin poziția (temporară ?) pe tabloul de bord european

euro-mecanism Potrivit datelor certificate de Eurostat România a respectat anul trecut 13 din cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al situației macroeconomice din...Citeste mai departe »

Marin Pana

Scadența deficitului bugetar și restrângerea cheltuielilor publice au crescut de 2,5 ori arieratele la bugetul general consolidat. Atenție la sursa arieratelor locale

contabilitatea Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, arieratele bugetului general consolidat au crescut considerabil pe parcursul acestui an, ajungând să fie de două ori și...Citeste mai departe »

Marin Pana

Relația comercială a României cu Zona Euro: o analiză comparativă cu Polonia, Cehia, Ungaria

comert-exterior-romania1 România ocupă locul 15 în rândul partenerilor comerciali ai zonei Euro, mult în spatele altor țări care au făcut parte din Blocul Estic, precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum ne cheltuim avantajele comparative: Prețul gazelor naturale în economie – ratarea unei oportunități și consecințele pentru România

gaze În contextul scăderii semnificative a prețurilor la resurse energetice, factorii noștri de decizie au ezitat să acționeze și, de unde aveam, de departe, cel...Citeste mai departe »

Marin Pana

Carnagiul de pe șosele: România și accidentele rutiere – o comparație în contextul UE la statistici și măsuri de reducere a mortalității

accident-dn1 Zecile de morți de pe șoselele României din ultimele săptămâni – fie că vorbim de accidentele în lanț de pe Autostrada Soarelui sau cele...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Viitorul preşedinte al Franţei, pro-Rusia. Cercul se strânge. Ce facem?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: François Fillon, fost prim ministru sub președinția lui Sarkozy (2007-2012), a câștigat categoric alegerile primare ale dreptei franceze și va candida la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / America s-a schimbat. Să ne pregătim pentru schimbarea lumii

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Epoca Obama s-a încheiat cu repudierea totală a moştenirii sale politice, lăsându-l în urmă pe Trump, candidatul cu profilul politic şi intelectual...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Nu vă goniți copiii !

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Aproape ca a devenit de bonton sa anunti ca in niciun caz copiii tai nu vor ramane in tara. In momentul in care intrebi...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

valentin-lazea

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

gabriel-biris

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română