Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a prezentat marți, la o dezbatere ce a avut loc la Palatul Parlamentului, o propunere înaintată deja Bruxelles-ului al cărei scop este stoparea exodului forței de muncă și împiedicarea stabilirii în străinătate a românilor plecați să lucreze peste hotare.
El a cerut oficialilor europeni introducerea unor permise de muncă care să limiteze la cinci ani dreptul unui cetățean european de a lucra într-un alt stat membru.
Măsura propusă de Eugen Teodorovici are, însă, un mic neajuns: ar însemna încălcarea liberei circulații a cetățenilor UE, a dreptului la muncă și a Tratatului de funcționare a Uniunii.
Propunerea, prezentată chiar de ministrul Teodorovici:
Eu am ridicat problema asta și la nivelul colegilor mei, miniștrii de finanțe din cadrul Uniunii Europene. Poate e mai restrictivă sau de altă natură această măsură, dar asta este. Trebuie să învățăm la nivel european că, cu cât o zonă devine mai săracă, alta devine mai bogată, dar undeva lucrurile se rup. Trebuie să fie cu adevărat acea coeziune socială, nu încarci și întărești partea de Vest și lași restul de Europă din fel de fel de condiții, în afară…
În ce sens? … Nu domnule, permisul de muncă să fie același ca și timp în toate statele. Nu mai ai voie, după primul permis, să-ți reînnoiești dreptul de muncă, ca să fii obligat să migrezi în Europa. Așa, dacă ajunge în Germania și tot primește drept de muncă, deci nu o să se întoarcă în veci în Croația, România de unde a plecat. Maxim cinci ani și, la revedere, să te duci în altă țară să îți cauți loc de muncă.
Libera circulaţie a cetățenilor UE
Eugen Todorovici ignoră legislația europeană existentă în domeniu, care exclude orice fel de limitare a dreptului la liberă circulație.
Libera circulaţie a lucrătorilor este un principiu fundamental înscris la articolul 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
Ulterior, legislaţia secundară a UE şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie au dezvoltat acest principiu, în baza căruia cetăţenii UE au dreptul:
- să-şi caute un loc de muncă într-o altă ţară din UE
- să lucreze în ţara respectivă, fără a avea nevoie de un permis de muncă
- să locuiască în ţara respectivă în acest scop
- să rămână în ţara respectivă după expirarea perioadei de angajare
- să beneficieze de acelaşi tratament ca şi cetăţenii ţării respective în ceea ce priveşte accesul la piaţa muncii, condiţiile de muncă şi toate celelalte avantaje sociale şi fiscale.
De asemenea, cetăţenii UE îşi pot transfera anumite drepturi legate de asigurările de sănătate şi de securitate socială în ţara în care urmează să se angajeze.
Marea Britanie a optat pentru Brexit și pentru că UE nu a acceptat modificarea regulilor liberei circulații
Exact limitarea liberei circulații este principalul motiv ce a dus la ieșirea Marii Britanii din UE, după ce Cabinetul David Cameron nu a reușit obținerea limitării acestui drept. Acolo se dorea însă contracararea unor efecte opuse ale liberalizării forțeide muncă – nu plecarea, ci sosirea imigranților economici din centrul și estul UE.
Campania anti-UE s-a intensificat după ianuarie 2014, când Londra a fost obligată să deschidă total piața muncii pentru români și bulgari, ultimii care intraseră în blocul comunitar (exceptând Croația, în 2013). Marea Britanie nu a reușit să obțină nicio concesie, adică nici o limitare a acestui dreptui fundamental, astfel încât s-a ajuns la referendumul pentru Brexit și ieșirea din UE.
Propunerea ministrului Teodorovici contravine și uneia dintre cele mai importante prevederi din recentul Acord convenit între UE și Marea Britanie – cetățenii europeni aflați în Marea Britanie pot munci, pot studia, pot primi pensii și asigurări de sănătate ca și până acum. Este unul dintre câștigurile notabile obținute de echipa de negociatori UE, condusă de Michel Barnier, inclusiv pentru binele românilor.
În viziunea lui Eugen Teodorovici, toți cetățenii europeni ar fi forțați să părăsească Marea Britanie sau orice alt stat membru după cinci ani de ședere.
Românii din insulă au ajuns în 2017 pe locul doi, după polonezi, în clasamentul locuitorilor cu altă cetățenie. Aproximativ 411.000 de români trăiau anul trecut în Marea Britanie, comparativ cu peste un milion de polonezi și numai 350.000 irlandezi și 346.000 indieni (ultimele două grupuri se află pe locurile trei și patru).
Ideea ministrului Teodorovici, contrară și priorităților fixate de România pentru Președinția Consiliului UE
În pregătirea preluării de către România a președinției semestriale a Consiliului UE, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Marius Budăi, s-a întâlnit marți la București, cu Luca Visentini, secretarul general al Confederației Europene a Sindicatelor (ETUC), anunță un comunicat al MMJS.
Întâlnirea a devenit o tradiție între reprezentanții sindicatului și cei ai țării care preia Președinția Consiliului Uniunii Europene.
Ministrul Marius Budăi i-a dat asigurări secretarului general Luca Visentini că România este pe deplin pregătită să preia Președinția Consiliului Uniunii Europene și i-a prezentat prioritățile în domeniul muncii și afacerilor sociale, din sfera sa de competență, prima dintre acestea fiind mobilitatea forței de muncă.
Peste 20% din forța de muncă activă a României lucrează în străinătate
Între trei și cinci milioane de români muncesc și trăiesc în străinătate. Estimatul din 2017 al ONU, calificat drept optimist în Raportul privind diagnosticul problemelor sistemice provocate de emigrație, realizat de Banca Mondială, este de 3,58 milioane de persoane, adică 18,2% din populația României. Aceasta înseamnă că migrația are o contribuție de peste 75% la declinul demografic înregistrat de România.
Autorii raportului BM avansează un număr de trei milioane de români în vârstă de muncă aflați în străinătate, ceea ce echivalează cu 23,3% din populația în vârstă de muncă a României.
Până acum, statul nu a elaborat niciun fel de politici cuprinzătoare pentru stoparea emigrării și, mai mult, nici nu a efectuat cercetări sociologice pentru a înțelege fenomenul fără precedent în Europa care a lăsat România cu un grav deficit de forță de muncă și a dus la îmbătrânirea accelerată a populației din țară.
România are nevoie în primul rând de studii, cercetări sociologice privind emigrația, pentru ca apoi să poată elabora politici în acest domeniu, în funcție de ceea ce-și propune, conform profesorului Dumitru Sandu (Centrul pentru Studierea Migrației, Universitatea București).
Ultimele cercetări în diaspora au fost realizate în 2007 – 2008, în Italia și Spania, dar de atunci specificul emigrației românești s-a schimbat semnificativ, s-au schimbat în primul rând țările de destinație, iar fenomenul a luat noi proporții.
Plecările în străinătate nu vor putea fi stopate, indiferent de politicile elaborate, cât timp se menține diferențe salariale însemnate, a explicat profesorul Sandu, într-o preznetare recentă, însă este posibilă reducerea emigrației prin politici care să implice tot actorii, în principal pe cei de la nivel local.
Motivele non-economice sunt tot mai importante în cazul tinerilor, atrage atenția sociologul.
Guvernanții nu au politici pentru a-i convinge pe români să rămână sau să se întoarcă în țară
În opinia profesorului universitar Dumitru Sandu este nevoie, în primul rând, de creșterea încrederii românilor din diasporă în guvern și Parlament, prin:
- un număr mai mare de parlamentari care-i să reprezinte în legislativ pe cei plecați
- implicarea asociațiilor românilor din străinătate în procesul decizional de la nivel național, regional și local
Pentru tinerii care intenționează să plece în următorii cinci ani, cea mai importantă cauză este cea economică.
