Cancelarul german Angela Merkel și-a început duminică vizita în Turcia, unde va discuta cu președintele Recep Tayyip Erdogan și cu premierul Ahmet Davutoglu despre planul comun convenit de Ankara și Comisia Europeană pentru a diminua fluxul de refugiați care intră în Uniune.
O contribuție în schimbul căreia Ankara așteaptă liberalizarea vizelor, anul viitor, și accelerarea aderării la UE. Ceea ce ar aduce noi argumente în favoarea partidului de guvernământ, la alegerile de pe 1 noiembrie anul acesta.
Este prima vizită făcută în Turcia de un lider european după protestele din 2013 pe care autoritățile turce le-au reprimat cu violență și care a făcut ca Ankara să devină din nou nefrecventabilă de către politicienii din UE, scrie DPA.
De atunci însă a izbucnit criza refugiaților, iar Turcia, care adăpostește peste două milioane de imigranți din Siria, a devenit un pion important în toate planurile UE de a opri acest exod din Orientul Mijlociu.
Comisia Europeană și Turcia au ajuns joi la un acord de principiu pentru stăvilirea valului de refugiați: guvernul de la Ankara s-a angajat să își consolideze protecția frontierelor în schimbul liberalizării regimului de vize pentru cetățenii turci și a unui ajutor financiar european de până la 3 miliarde de euro.
„În esență, este vorba despre așezarea relațiilor cu Turcia pe baze noi”, a explicat vineri Johannes Hahn, comisarul european pentru politica de vecinătate .
Referindu-se la liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii turci, solicitare mai veche a guvernelor de la Ankara, comisarul Johannes Hahn a declarat că această chestiune va fi discutată în detaliu în primele luni ale anului viitor, fără să avanseze un termen când eliminarea vizelor ar deveni efectivă.
Johannes Hahn a mai anunțat că vor fi deschise noi capitole de negociere în vederea aderării Turciei la blocul comunitar.
Turcia vrea mai mult
Vineri, însă, șeful diplomației turce, Feridun Sinirlioglu, a făcut declarații surprinzătoare, indicând că o ridicare a mizei în negocierile cu Uniunea care se confruntă cu o criză fără precedent.
Ministrul Sinirliogu a declarat că Ankara nu poate accepta oferta de finanțare propusă de Bruxelles: :UE ne-a propus un plan de asistență financiară, le-am spus că este inacceptabil”, a spus el, citat de Agerpres.
După calculele de la Ankara, Turcia are nevoie de cel puțin trei miliarde de euro, suma totală oferită de CE, numai în primul an.
„Turcia este o țară de care nu trebuie să-și amintească doar în perioadă de criză sau cu care trebuie să coopereze doar din motive tactice”, a spus ministrul de Externe Feridun Sinirlioglu.
Ce au convenit cancelarul Merkel și premierul Davutoglu
La conferința de presă care a urmat întâlnirii dintre cei doi lideri, Ahmet Davutoglu a declarat că speră să vadă curând Turcia în „poza de familie a UE”.
Pentru sprijinul acordat în criza refugiaților, Angela Merkel le-a promis oficialilor turci o accelerare a procesului de aderare.
De asemenea, cetățenii turci vor putea circula fără viză în spațiul Schengen începând cu iulie 2016 (în loc de 2017), dată până la care Ankara trebuie să semneze acordul de readmisie ce va permite returnarea imigranților ajunși în Europa, potrivit premierului Davutoglu, citat de BBC.
„Cred că am folosit criza prin care trecem, printr-o mișcare foarte dezordonată și necontrolată de refugiați, pentru a ajunge la o cooperare mai strânsă în multe probleme, atât între Uniunea Europeană și Turcia, cât și între Germania și Turcia”, a declarat cancelarul german, citat de Reuters.
Ahmet Davutoglu nu a menționat nimic despre nemulțumirile legate de suma promisă de Uniune (3 miliarde de euro) ca sprijin financiar pentru gestionarea refugiaților de pe teritoriul Turciei, ci doar a spus că rămân de rezolvat unele probleme din Acordul cu UE.
Mult mai conciliant decât în pozițiile exprimate zilele trecute, premierul a declarat că suma este mai puțin importantă: “În primul rând, împărțirea poverii refugiaților. Suma ajutorului este de importanță secundară. Ceea ce este important este voința comună de a aborda această problemă. Turcia a fost lăsată singură în ultimii ani. Suntem satisfăcuți că au o mai bună abordare acum. Progresul constatat în materie de împărțire (a acestei poveri) este foarte important”, a spus Ahmet Davutoglu.
