În ciuda relațiilor tensionate de conflictele din Ucraina și din Siria, Rusia și Occidentul au menținut strânsa cooperare în ceea ce privește planurile pentru zona Arctică, iar noul guvern liberal al Canadei încearcă să ducă chestiunea la ”nivelul următor”.
Premierul Justin Trudeau a urmat consecvent linia NATO, presând Moscova din cauza anexării Crimeii și pentru ajutorul acordat regimului Assad, dar liberalii au relaxat politicile precedentei administrații suficient ca să permită negocieri cu Rusia pe subiecte alternative, precum politicile vizând Nordul extrem, în ciuda obiecțiilor formulate de Kiev.
În consecință, pe 24 noiembrie a fost programată la Ottawa o conferință comună a Canadei și Rusiei, state care dețin împreună controlul a trei sferturi din Regiunea Arctică.
Potrivit EurActiv, UE este la rândul ei dornică să coopereze cu Rusia în chestiunile legate de viitorul Regiunii Arctice, în ciuda tensiunilor dintre Bruxelles și Moscova generate în principal de conflictul din Ucraina.
”Să împiedicăm oamenii de știință din aceste țări să discute este profund irațional. Guvernul meu vrea să dea dovadă de rațiune și să deschidem, precaut, canale de comunicare cu Rusia. Considerăm că astfel servim și interesele canadienilor, și interesele rușilor, la fel cum servim interesele ucrainenilor sau sirienilor”, afirmă Pamela Goldsmith-Jones, secretar parlamentar al ministrului de Externe Stephane Dion
Această deschidere este apreciată de oficialii ruși, care mizează pe ”flexibilitatea” premierului Trudeau. ”Este mult mai bine acum față de cum era pe vremea fostului premier Stephen Harper”, afirmă un oficial rus, care preciezează că președintele Vladimir Putin privește Regiunea Arctică drept ”o zonă în care nu ar trebui să existe conflicte”.
Deschiderea unui șir de baze militare rusești în ultimii ani în Arctica- regiune pentru care a sporit interesul din cauza încălzirii globale, ce a generat deschiderea de rute de navigație și accesul mai facil la resurse minerale- nu trebuie percepute ca mișcări ostile ale Rusiei, a declarat AFP un diplomat rus.
Oficial, bazele deschise de Rusia în Regiunea Arctică au ca obiect asigurarea supravegherii noilor căi navigabile și acordarea de ajutor în caz de urgență. ”Astăzi, numi Armata deține capacitatea să susțină eforturile de căutare/salvare în zona arctică”, justifică diplomatul rus caracterul militar al acestor baze.
Rusia mizează pe sporirea navelor ce vor alege ruta nordică între Asia și Europa și a deschis o serie de avamposturi de-a lungul acestei rute, capabile să intervină în caz de necesitate. Canada și-a susținut foarte vocal suveranitatea asupra Regiunii Arctice, dar a întârziat să își dezvolte infrastructura de-a lungul Pasajului Nord-Vestic.
”Nu vom ataca Canada” asigură o sursă de la Moscova, în încercarea de a tempera îngrijorările legate de militarismul Rusiei în Extremul Nord. Acest gen de îngrijorări au determinat Norvegia să ceară Statelor Unite să detașeze trupe în Vaernes, la aproximativ 1.000 de km de frontiera ruso-norvegiană.
Dorința de cooperare în Regiunea Arctică s-a manifestat evident săptămâna trecută, când la Ottawa UE a organizat o reuniune a statelor membre ale Consiliului Arctic. UE nu este membră a acestui organism, dar state precum Danemarca, Suedia sau Finlanda sunt, la fel cum sunt Canada, Islanda, Norvegia, Rusia și SUA.
Înființat în urmă cu 20 de ani, Consiliul Arctic este principala platformă de discuții a statelor ce au drepturi în regiune și a statelor ce au obținut calitatea de observator la reuniunile consiliului.
În ciuda recentelor tensiuni geopolitice, afirmă ambasadorul UE Marie-Anne Coninsx, ”cooperarea în interiorul acestui organism continuă, inclusiv cu Rusia, chiar dacă anumite poziții adoptate de Rusia nu le agreem sau nu le acceptăm, cum este anexarea Crimeii, dar lucrările acetui organism nu au nimic politic”.
