Patronii de hoteluri, pensiuni, restaurante și baruri ar putea plăti începând de anul viitor, în loc de impozit pe profit, un impozit forfetar pe activitatea desfășurată.
Noua facilitate pentru industria ospitalității se adaugă la scăderea anul trecut a TVA la 9%, și nu va exista un plafon care să limiteze cifra de afaceri – astfel că de ea vor beneficia și marile lanțuri hoteliere și de restaurante.
Un proiect de lege în acest sens, inițiat de un grup de senatori și deputați PSD din județele de la malul mării, ar putea ajunge la vot final în Camera Deputaților, for decizional, în următoarele două săptămâni.
***
Față de forma adoptată de Senat, deputații din Comisia de politică economică au operat săptămâna aceasta o serie de modificări. Mai exact, au eliminat mai multe plafoane care, susțin inițiatorii, ar putea duce la un tratament fiscal discriminatoriu. Printre cele mai importante modificări se numără chiar și eliminarea platonului de 5 milioane de euro cifră de afaceri, prevăzut în varianta inițială a legii. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) dăduse aviz favorabil legii doar dacă aceasta va include un plafon de 500.000 de euro.
Mircea Dobre, inițiatorul legii, susține că deși noua formă de impozitare va face ca anumiți contribuabili să plătească mai puțin, impactul bugetar va fi pozitiv deoarece vor plăti și acei contribuabili care declară pierderi an de an, deși au o cifră de afaceri în creștere, comportament ce ar putea indica un eventual transfer al profiturilor în alte țări.
”Probabil pentru cei care până acum au lucrat la <<alb>> probabil că vor plăti mai puțin, dar cei care au lucrat la negru vor plăti mai mult pentru că ei nu au plătit niciodată. Observăm că există acea chestiune de externalizare a profitului care deja mi se pare că a devenit un sport național în România”, a declarat Mircea Dobre pentru cursdeguvernare.ro.
Cine va plăti și cum se va calcula impozit forfetar: Taxele din centrele orașelor și municipiilor vor fi egale cu cele de la periferie
Proiectul de lege privind impozitul specific unor activități (PL-x nr. 26/2016) se va aplica tuturor persoanelor juridice care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN, nu și microîntreprinderilor:
- 5510 – hoteluri și alte facilități de cazare similare;
- 5520 – facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată;
- 5530 – parcuri pentru rulote, campinguri și tabere;
- 5590 – alte servicii de cazare;
- 5610 – restaurante;
- 5621 – activități de alimentație (catering) pentru evenimente;
- 5629 – alte servicii de alimentație n.c.a.;
- 5630 – baruri și alte activități de servire a băuturilor
În varianta adoptată de Senat, legea urma să fie aplicată doar acelor persoane juridice care realizează cel puțin 70% din venituri desfășurând una sau mai multe dintre activitățile de mai sus, prevedere eliminată marți de deputații din Comisia de politică economică.
De asemenea, doar companiile cu o ciftă de afaceri de sub 5 milioane de euro ar fi urmat să datoreze acest impozit specific, plafon eliminat și la solicitarea patronatelor. Senatorii au eliminat totodată plafonul maxim de 250 de angajați aferent companiilor ce ar urma să plătească impozitul forfetar.
În situația în care o compania realizează venituri și din alte activități care nu intră sub incidența legii, acestea datorează impozit pe profit pentru veniturile din acele activități și impozit forfetar pentru activitățile HoReCa, potrivit clarificărilor aduse de inițiator.
Cum se va calcula impozitul: taxele din centru vor fi egale cu cele de la periferiile orașelor
Proiectul prevede impozitarea unităților de cazare pe baza orașului în care se află, a zonei în care sunt situate, a numărului de stele/margarete și a locurilor de cazare.
În urma discuțiilor din comisie au fost schimbate grilele, în sensul că a fost eliminat indicatorul care se referea la zona stațiunii în care se află unitatea de cazare (A, B, C, D). Motivul, spune Dobre, ale legătură cu faptul că nu toate stațiunile din România sunt împărțite pe astfel de zone, cum sunt împărțite, spre exemplu, orașele (taxele locale, respectiv impozitele pe proprietate se plătesc pe baza unei formule ce ține seama se zona în care se află imobilul sau terenul).
Similar, deputații au decis să elimine indicator legat de zone și în cazul municipiilor.
”La anexe am modificat în același timp și pentru zona de municipii-orașe pentru că s-a constatat faptul că există hoteluri de exemplu de patru sau de cinci stele care sunt în zona D și care au un grad de ocupare mult mai mare decât un hotel care are 3 stele și este în zona A”, este argumentul lui Mircea Dobre.
Calculele din spatele proiectului de lege – făcute pentru 2014: În 2015 profiturile au crescut brusc cu 300% ca urmare a controalelor ANAF
Mircea Dobre susține că impactul bugetar va fi unul pozitiv pe zona hotelurilor și a pensiunilor. Calculele au fost făcute pe baza rezultatelor raportate de cele mai mari 65 de astfel de unități. Acestea ar urma să datoreze, pe noua lege, cu 15 milioane de lei în plus la buget față de sumele virate sub formă de impozit pe profit.
”S-a făcut un calcul. S-au luat primele 65 de unități de cazare, în funcție de numărul de locuri. Sunt complexuri hoteliere. Au cifre de afaceri foarte mari. Cumulat, acestea ar avea o cifră de afaceri, calcul făcut la anul 2014 pentru că pe 2015 nu avem cifre, cumulat făceau 1,3 miliarde de lei, aveau 67.000 de locuri de cazare, aveau un profit de 32 de milioane de lei, respectiv ieșea un impozit pe profit de 5,3 milioane de lei. Conform proiectului de lege ei vor plăti undeva la aproximativ 15 milioane de lei”, ne-a declarat Dobre.
Deputatul susține că nu a putut realiza și calcul de impact pe zona de restaurante-baruri, deoarece aceasta ar urma să fie impozitată pe o grilă de ține seama de orașul în care se află acestea și de suprafața localului.
Profiturile și încasările pe baza cărora a fost elaborată legea au, însă, o mică scăpare : situația din anul 2015.
Reprezentanții MFP care au participat la grupul de lucru pe acest proiect de lege au arătat că încasările din impozitul pe profit din acest domeniu au crescut de trei ori în 2015, în parte ca urmare a acțiunilor desfășurate de inspectorii de la antifraudă (cum au fost cele de pe 1 mai, pe litoral).
”În ceea ce privește impactul pe tot ce înseamnă baruri, restaurante, catering, partea de alimentație publică să-i spunem așa, nu putem face un impact bugetar într-un timp relativ rezonabil pentru că proiectul de lege prevede realizarea calculului în funcție de suprafața utilă comercială. Toate companiile care au această activitate trebuie să depună la Primărie, să își ia acea autoritzație de funcționare și acolo trebuie să depună și planul cadastral. Teoretic, ori eu ca parlamentar inițiator sau cel puțin Ministerul Finanțelor trebuia să trimitem adrese către toate unitățile administrativ-teritoriale din România, comune, orașe, municipii, iar ei trebuiau să ne trimită la rândul lor toate unitățile de alimentație publică, tot ce înseamnă suprafață utilă comercială, conform autorizațiilor de funcționare”, ne-a spus Dobre.
Întrebat dacă proiectul nu reprezintă o complicare a sistemului fiscal, Dobre a precizat că noua formă de impozitare este simplă de înțeles și poate fi ușor aplicată de contribuabili, fiind vorba de ”adunări și înmulțiri”, dar și că proiectul se bucură de sprijinul patronatelor din industrie (HORA, FPTR, patronatele balneo etc). Parlamentarul speră ca acest proiect să ducă la o concurență loială în domeniu și la o creștere a conformării voluntare, ”pentru că nu va mai avea nimeni cum să fenteze acest impozit”.
”Ținând cont de faptul că în anul 2014 sunt aproximativ 27.000 de contribuabili pentru aceste coduri CAEN, care au plătit un impozit pe profit de aproximativ 22 de milioane de euro – doar 2.200 dintre ei au plătit impozit pe profit, nici 10%. Ceilalți au arătat pierderi”, a subliniat deputatul.
Cu sau fără plafon
În punctul de vedere transmis de guvern se arată că executivul susține proiectul de lege, sub rezerva însușirii observațiilor și propunerilor transmise. Una dintre acestea se referă la introducerea acestui sistem de impozitare doar pentru contribuabilii a căror cifră de afaceri se situează până la 500.000 de euro, echivalent lei.
”Totodată, menționăm că în cazul activităților ce intră sub incidența proiectului de lege s-au luat o serie de măsuri de relaxare fiscală din perspectiva TVA, cum ar fi aplicarea cotei reduse de 9%”, potrivit documentului transmis de Guvern.
Dobre susține că 99,3% dintre companiile din domeniul HoReCa au o cifră de afaceri de sub 5 milioane de euro, dar și că a solicitat Finanțelor o statistică legată de numărul de contribuabili care au realizat profit pentru a vedea dacă și acesta a crescut semnificativ în 2015, respectiv dacă măcar o parte dintre companii au renunțat la obieceiul de a termina anul pe minus pentru a nu plăti impozite.
Pe de altă parte, patronatele au susținut eliminarea plafonului, argumentând, potrivit inițiatorului, că toate companiile ar trebui impozitate la fel.
”Patronatele au susținut eliminarea plafonului pentru că în general patronatele reprezintă mai mult capitalul 100% românesc. Multinaționale nu prea sunt în patronate și au spus că nu este normal ca să plătească toți cei care sunt români și desfășoară activitatea pe teritoriul României să plătească taxe și impozite conform Codului Fiscal din România, iar ceilalți care îți externalizează profitul, dar au cifra de afaceri mai mare de 5 milioane de euro să facă același lucru pe care l-au făcut și până acum”, a precizat Mircea Dobre.
Raportul pozitiv dat marți de Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare va ajunge în ședința Biroului Permanent al Camerei Deputaților și aceasta o va pune pe ordinea de zi pentru vot final.
”Nu știu dacă va fi săptămâna care vine sau după Paști. În funcție de cum decide biroul permanent”, a precizat Dobre.
