joi

28 martie, 2024

7 noiembrie, 2016

parlamentLegea de adoptare a OUG 20 privind salarizarea a fost votată luni în Camera Deputaților, cu 184 de voturi pentru și niciunul împotrivă, fiindcă liberalii au refuzat să participe la ședință. Deputații PNL nu au votat deoarece consideră că nu vor exista resursele financiare pentru a se aplica majorările salariale propuse de social-democrați.

În România au mai fost adoptate majorări de campanie pentru bugetari fără ca apoi ele să fie onorate – în 2008, politicienii au crescut cu 50% salariile din învățământ, măsură ce nu a putut fi aplicată însă. Criza financiară internațională a dus la amânarea măririi respective.

Legea a fost votată luni după un schimb de replici între ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru,și liderul PSD – Liviu Dragnea.


Pîslaru le-a cerut parlamentarilor să lase OUG 20 aşa cum era, atrăgând atenția că în raportul comisiilor sunt nişte măriri care nici nu erau în spaţiul public.

Proiectul guvernului, spre deosebire de raportul comisiilor, este sustenabil şi vine cu o creştere de 30% în cinci ani, a mai spus ministrul:

”Sunt banii oamenilor din această ţară, lor le vindem această iluzie pe care în prag de alegeri este ilegal să o promovăm.

Apelez la înţelegerea şi reponsabilitatea dumneavoastră de a nu păcăli oamenii din ţară și de a păstra demnitatea funcţiei şi de a înţelege că singurul mod în care putem implementa o politică de salarizare este într-un mod în care stăm, facem calcule, nu ne grăbim, vedem cât ne permitem, nu ne grăbim şi implementăm ceva carea are sens pentru 5 ani ca toată lumea să aibă de câştigat”.


Dragoș Pîslaru a explicat că modificările polarizează și mai mult salarizarea bugetarilor:  „Raportul va creşte salariile celor care au deja salarii mai mari şi mai puţin pentru cei care sunt la intrarea în sistem, pentru cei pe care vrem să-i păstrăm în ţară: farmacişti, medici, asistente sau învăţători, profesori.

Nu este firesc să avem creşteri de peste 50% la cadre de conducere, în condiţiile în care problema noastră este învăţătorul de la sat”.

Impactul legii este de 4,8 miliarde de lei, potrivit calculelor Guvernului, comparativ cu 2,6 miliarde, în forma inițială a OUG 20.

În replică, Liviu Dragnea a acuzat Guvernul că are bani suficienţi pentru majorările salariale decise de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, susţinând că lipsa fondurilor este ”o mare minciună”, iar deficitul nu ar fi în pericol.

”Parlamentul nu poate fi oprit să adopte legi. Nicăieri în lune un parlament nu poate fi oprit să legifereze”, a răspuns liderul social-democraților.

El susține că OUG 20/2016 ”a pus dezordine în sistem” şi că în acest an, potrivit datelor oficiale, ar rămâne necheltuiţi 29 de miliarde de lei.

”Dacă cineva de la ministerul de Finanţe vrea să mă contrazică, îl aştept oricând. (…) Ei, după ce şi-au luat ţara înapoi, au 29 de miliarde necheltuiţi”, a spus Liviu Dragnea.

Legea va merge spre promulgare, însă mai mulți miniștri au anunțat deja că ea va fi atacată la CCR, argumentele principale fiind că nu se respectă două prevederi:

  • nu prevăd sursa de finanțare
  • încalcă și art. 17 alin. (1) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, care prevede că “nu se pot promova acte normative cu mai puțin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituția României, republicată, care să conducă la creșterea cheltuielilor de personal”

Corecțiile aplicate de Guvern, desființate de Parlament. În locul lor, introduse noi inechități

Principiile care ar fi trebuit respectate din 2010 încoace

Legea 284 din 2010 privind salarizarea unitară la bugetari a introdus primele grile coerente, fixate după consultări cu sindicatele și cu experți de la Banca Mondială.

Reglementarea prevedea o perioadă de șase ani pentru ca fiecare clasă de salarizare să ocupe poziția ce-i revine în respectiva grilă.

În acești ani categoriile slab plătite, din josul grilei aveau posibilitatea să urce treptat, până când fiecare ajungea să ocupe, ca într-un puzzle, nivelul stabilit în cadrul raportului de 1 la 15 (cel mai mare salariu să fie de cel mult 15 ori mai mare decât cel mai mic).

Măririle făcute uniform pe domenii, funcție de presiuni și de campaniile electorale, au făcut ca deplasarea diferitelor clase să fie haotic și să producă noi bulversări.

Ce-și propunea Guvernul prin OUG 20

În momentul elaborării Ordonanței 20/ 2016, așa -numita Ordonanță a salarizării, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru anunța rezolvarea aproape integrală a corecțiilor din sistemul sanitar.

Acestea s-au făcut prin majorări aplicate astfel încât plata să fie egală pentru funcții similare grupate și raportate la formula din Legea 284/2010 privind salarizarea unitară în sistemul bugetar.

Majorările efectuate de deputați și votate luni în plen nu au o abordare logică și bulversează și mai mult grila din sănătate, provocând inechități chiar mai mari, explică Viorel Rotilă, președintele Federației Solidaritatea Sanitară.

În opinia acestuia, orice intervenție pe grile ar trebui să aibă loc în același ritm. Asta ar însemna să se stabilească, de exemplu, ca la un moment dat să ajungă toate clasele la valoarea a 65% din salariul țintă, apoi la 80% etc.

Ce-au făcut deputații: inexplicabilele creșteri de salarii pentru farmaciști

Unul dintre cele mai flagrante exemple de incoerență a legislativului este cel al farmaciștilor primari și specialiști, marii câștigători ai amendamentelor din Parlament.

În Legea 248, farmacistul primar din clinic are un coeficient de ierarhizare de 3,99, ceea ce înseamnă că, raportat la actualul salariu minim, salariul corect (la care trebuie să se ajungă) este de  4.987 de lei.

Medicul primar are un coeficient de ierarhizare de 5,77, adică o țintă salarială finală de 7.213 lei.

Deputații au considerat cu de la sine putere, în pofida studiilor și negocierilor care au stat la baza Legii 248, că farmaciștii și medicii trebuie să fie plătiți similar.

Astfel s-a ajuns ca farmaciștii primari și cei specialiști să aibă același salariu ca și medicii primari și specialiști: de 4.510 lei, respectiv 3.544, pentru gradație 0.

Pentru gradația maximă, la farmaciștii și medicii primari salariul de bază este de 5.616 lei.

Dar:

  • farmaciștilor, deputații le-au acordat o majorare de la 3.682, în varianta Guvernului, la 5.616 lei, în varianta deputaților – creștere de 1.934 lei
  • medicii primari primesc o majorare de numai 511 lei, față de OUG 20 în varianta adoptată de către Executiv

Ceea ce înseamnă că se aplică o creștere de aproape 53% pentru farmaciști și de aproximativ 10% pentru medici, fără ca cineva să explice raționamentul în baza căruia s-a optat pentru această formulă.

Decizia deputaților lor ignoră astfel chiar scopul principal al modului în care Guvernul a formulat OUG 20 – acela de a oferi, atât cât permite bugetul, o înaintare în grilă pentru medici (doar operând corecții, adică aducând toate salariile dintr-o clasă la valoarea maximă aflată în plată), astfel încât să fie stopată migrarea lor.

Reamintim că politicile publice în domeniu și fenomenul migrării (în principal din cauza salarizării) au făcut ca România să se confrunte cu o criză gravă de personal medical.

(Citiți și: 

Când o simplă acțiune DNA golește sistemul de Sănătate: Județe întregi cu o singură normă de medic pe afecțiuni fatale

Surpriză cu impact în sistemul medical: Anesteziștii se pregătesc să iasă din sistemul bugetar și să treacă pe contracte de prestări servicii cu spitalele)

Solidaritatea Sanitară a realizat un tablou complet al creșterilor finale votate luni în Camera Deputaților (există o mică diferență, de câțiva lei, între calculele cursdeguvernare.ro și cele ale federației):

cresterile-salariale-oug-20-modf-parl
Click pe imagine pentru mărirea ei. Sursa: Solidaritatea Sanitară

Medicii rezidenți, dezavantajați din nou

O serie de alte inechități îi privesc pe medicii rezidenți, care și de această dată sunt dezavantajați față de alte categorii:

  • un medic rezident anul I (după 6 ani de studii superioare) din spital clinic are salariu  de 2105 lei, comparativ cu brancardierul sau îngrijitoarea (învățământ general) de la medicină legală, aceeași gradație 0, care câștigă 2.075 lei
  • referent, subinginer, conductor arhitect, arhivar, tehnician-economist (personal TESA), au salariu de 2.176 lei, pentru aceeași gradație 0
  • o stenodactilograf, secretar-dactilografă, dactilografă are, tot la gradație 0, 1.909 lei (în varianta inițială avea cât medicul rezident), deși sunt necesare studii medii
  • șeful de depozit – 1.909 lei

Se observă, de asemenea, o creștere semnificativă a salariilor pentru personalul TESA, iar o sursă a declarat sub protecția anonimatului că acestea ar reflecta intenția parlamentarilor de „a-și recompensa politrucii din sistem”.

Deputații au mai acordat o creștere medie de 15% pentru întreg personalul din învățământ, ceea ce face să crească diferența dintre salarizarea medicului primar și a profesorului universitar, deși sensul ar fi trebui să fie invers, de scădere, deoarece egalizarea celor două încadrări era o altă premisă „bătută în cuie” stabilită de partenerii sociali.

Aceleași anomalii apar și la creșterile din învățământ, unde contabilii, de exemplu, beneficiază de majorări cu 60% ale salariilor de bază.

Ce modificări au votat deputații

  • Creșteri salariale pentru personalul TESA, funcționarii publici din sistem, medicii din direcțiile județene de sănătate, din creșe și grădinițe
  • Angajații din aparatul propriu al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) primesc de la 1 decembrie 2016 o majorare cu 25% a salariilor de bază
  • tot de la 1 decembrie 2016, personalul din cadrul caselor de asigurări de sănătate judeţene, a municipiului Bucureşti şi din cadrul Casei Asigurarilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti  se stabileşte la nivelul de 85% din salariile stabilite la nivel central pentru personalul CNAS. Cele două măsuri de mai sus, au protestat cei de la Ministerul de Finanțe, vor crește deficitul și așa uriaș al Casei. Bugetul pe 2016 al CNAS este de 26,357 miliarde de lei, din care doar 21,411 de miliarde vin din contribuțiile la Fondul Unic de Sănătate, restul fiind subvenții de la bugetul consolidat.
  • Sporurile sunt calculate, toate, la valoarea salariilor din momentul în care se acordă, nu prin raportare la salariile de bază din 2009, ca până acum (impactul pe această singură măsură este de 1,125 de miliarde de lei, potrivit ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru)
  • Gărzile medicilor vor fi decontate tot prin raportare la salariile din momentul în care sunt efectuate
  • Asistenților sociali le crește salariul cu o medie de 10%
  • Personalul din medicină școlară va fi salarizat ca și personalul din unitățile sanitare clinice
  • Se reduce diferența de salarizare dintre medicii din clinic și cei din unitățile neclinice, la circa 300 – 400 de lei, prin creșterea veniturilor celor din neclinic

Învățământ – creșteri medii de 15%

De la 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului din învățământ, existente în plată la data de 31 decembrie 2016, se majorează în medie cu 15%. Este vorba de majorări care se aplică tuturor, nu numai personalului didactic.

De majorare beneficiază și personalul din inspectoratele şcolare, fiind inclus personalul administrativ.

Avalanșă de sporuri în învățământ:

  • spor de 10-25% din salariul de bază, proporţional cu timpul efectiv lucrat şi calculat în funcţie de numărul elevilor sau al studenţilor practicanţi, pentru personalul didactic desemnat să conducă şi să realizeze practică pedagogică pentru pregătirea educatoarelor şi a învăţătorilor, institutorilor şi profesorilor
  • spor de 7%, 10% și 15% din salariul de bază pentru personalul didactic care asigură predarea simultană la 2, 3, respectiv 4 clase de elevi, stabilit după cum urmează: pentru două clase de elevi – 7%; pentru 3 clase de elevi – 10%; pentru 4 clase de elevi – 15%
  • indemnizaţie de până la 20% din salariul de bază pentru personalul didactic calificat şi personalul didactic de conducere care îşi desfăşoară activitatea în localităţi izolate
  • spor de 15% din salariul de bază, pentru personalul didactic care desfășoară activitate de predare – învățare – evaluare în sistemul penitenciar
  • spor de până la 15% din salariul de bază, în raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, condiţii periculoase sau vătămătoare, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: